Compania de telefonie RDS&RCS oferă din nou ocazia clienţilor de a se îndoi de sinceritatea şi transparenţa condiţiilor de furnizare a serviciilor. Vă prezentăm în rândurile ce urmează două exemple elocvente pentru cele menţionate în rândurile de mai sus.
Un articol de Andreea PAVEL
În urmă cu doar câteva zile am fost contactaţi de un abonat al companiei care ne-a prezentat o situaţie cel puţin jenantă pentru gigantul serviciilor de acest gen. Stela C. ne-a adus la cunoştinţă faptul că în urmă cu doi ani a primit în custodie telefonul DigiMobil. Toate bune şi frumoase până când, vara aceasta clienta a observat cu stupoare faptul că pe desfăşurătorul facturii erau trecute convorbiri pe care abonata nu le efectuase. Dându-şi seama că la mijloc este vorba fie de o greşeală, fie de o faptă intenţionată a reprezentanţilor companiei, femeia a hotărât să renunţe la mobilul RDS&RCS. Acestea fiind zise, s-a prezentat la sediul companiei din Constanţa pentru a returna bunul. Angajaţii firmei s-au grăbit să îşi atenţioneze clientul că va pierde minutele gratuite în toate celelalte reţele şi va putea beneficia de facilităţi doar în reţeaua RDS. Întrebând de ce şi, mai ales, de când a intrat în vigoare o asemenea clauză, angajaţii i-au răspuns: „Pentru că aţi predat telefonul, între timp s-au mai schimbat regulile”. Abonatul ne-a declarat: „E posibil să fie precizate aceste aspecte şi în contract, cu litere foarte mici, dar ţinând cont de faptul că sunt 16 pagini de citit într-un contract de predare-primire, vă daţi seama că nimeni nu poate citi totul înainte de a semna. Pe de altă parte nu înţeleg de ce mi-au fost luate minutele gratuite la predarea DigiMobilului, dacă eu le-am primit în momentul în care m-am abonat la cablu!”. Femeia ar fi vrut să îi dea în judecată pentru facturarea unor convorbiri inexistente, dar, din păcate nu are probe pentru acest lucru. Trist este că în situaţia ei se află probabil mulţi alţi clienţi.
De la Bucureşti vine lehamitea angajaţilor
Un alt caz este cel al Victoriei Marin, din Bucureşti. Reclamaţia acesteia trimisă la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului din Bucureşti, a fost postată pe site-ul senatorului PD-L, Iulian Urban. De data aceasta este vorba de lehamitea echipelor de intervenţii ale RDS RCS. Lehamite care se vede cel mai bine în urma unei furtuni, atunci când „pică” atât Internetul, cât şi telefonia fixă. Iată declaraţia abonatului referitoare la o situaţie asemănătoare: „În ziua de de 7 septembrie a.c. am reclamat la telefonul de reclamaţii 031.400.4401 faptul că serviciul de telefonie fixă nu mai funcţionează, în urma unei furtuni cu descărcări atmosferice. În ziua de 10 septembrie, după apeluri repetate, serviciul de telefonie a fost repus în funcţiune, dar simultan a căzut serviciul de Internet. Am reclamat imediat acest lucru, dar mi s-a spus că reclamaţia s-a închis şi că ni s-a transmis un mesaj de confirmare pe telefonul mobil RDS în ziua de 10 septembrie. La fiecare reclamaţie zilnică operatorul de serviciu ne solicită să efectuăm câteva operaţii pe calculator, care conduc invariabil la eroarea 678, cablu necuplat. De mai multe ori ni s-a promis că vine o echipă, am aşteptat-o, dar nu a venit”.
În sesizare, femeia a mai precizat că la mijlocul lunii septembrie, operatorii i-au spus că problema cu Internetul vine de fapt de la placa de reţea, dat fiind faptul că în baza lor de date nu apar probleme la switch, drept pentru care angajaţii RDS au declarat pe 16 septembrie că problema a fost soluţionată. Abonatului nu i-a rămas decât să înlocuiască placa de reţea şi calculatorul, fără însă vreo reuşită. „În tot acest timp, operatoarea Camelia Oanca ne confirma că reclamaţia se va rezolva din nou prin accesarea calculatorului RDS şi nu prin deplasarea pe teren. În cazul în care calculatorul RDS confirmă că problema este la mine, reclamaţia se va închide din nou. Consider că acest mod de rezolvare, fără verificarea în teren la beneficiar, a unui serviciu care este în mare proporţie monopol, este un abuz şi vă rog să mă sprijiniţi în recâştigarea dreptului de liberă informare şi comunicare”, a mai scris clientul în plângerea către OPC.
