Una din primele tăieri anunțate de guvern a fost cea a burselor elevilor. Pentru a afla cum se sacrifică guvernanții, am solicitat de la Ministerul Educației informații despre angajații din câteva departamente fără legătură directă cu sfera educației. Astfel, am aflat că în ultimii doi ani, doar în aceste direcții, Ministerul și-a crescut numărul de angajați cu 7%, și totodată că un contabil la minister câștigă mai mult decât profesorii cu vechime maximă. Totodată, am identificat și schema prin care autoritățile centrale vor putea mima sacrificiul propriu – prin „concedierea” angajaților inexistenți.
Contabilii ministerului – salarii de primar
În ultimii doi ani, în timp ce guvernul se împrumuta cu două mâini pentru a putea acoperi gaura din buget, Direcția Achiziții a Ministerului Educației a crescut – de la 15 angajați, la 19. Și la Direcția Generală Economică a fost angajată o persoană, în 2024, pentru un total de 58 de contabili.
Nici la salarii nu stă rău Ministerul Educației: Leafa medie la Achiziții este de 10.750 de lei pe lună, iar la Direcția Economică – 11.123 de lei. Astfel, salariul unui economist al Ministerului Educației este comparabil cu cel al primarului unui comune medii din România, iar salariile șefilor sunt cel mai probabil la același nivel (sau mai degrabă peste) cel al unui primar al Brașovului sau Timișoarei – nivel comparabil sau mai mare decât leafa de bază a unui parlamentar (18.000 lei)!
Contabil în minister – mai bine plătit ca un profesor cu 25 de ani vechime
În urmă cu un an – pe vremea când guvernul se pregătea de alegeri, deci nu spunea un cuvânt despre criza bugetară, ci dimpotrivă anunța creșteri salariale la bugetari – Ministerul Educației anunța cu surle și trâmbițe creșterea salariilor profesorilor la nivelurile promise încă din 2020. Majorarea etapizată a făcut ca, spre finalul lui 2024, salariul unui profesor cu vechime maximă să treacă în premieră pragul de 10.000 de lei: De la 8.400 cât era atunci, la 9.600, apoi după iunie 2024 – la 10.232 de lei, pentru profesorii cu 25 de ani vechime. Și directorii de unități de învățământ ajungeau cam la același salariu – 11.000 de lei.
Așadar, economiștii ministerului sunt plătiți un pic mai bine ca un profesor cu experiență maximă și cam la același nivel cu directorii de școală. Nu același lucru se poate spune despre restul cadrelor didactice, care la o vechime sub 25 de ani, conform datelor ministerului, câștigă și acum între 6.000 și 7.500 de lei brut (puțin peste 4.000 de lei în mână, lunar).
Nici comparația cu alte domenii economice nu e una fericită: Economiștii Ministerului Educației iau un salariu dublu față de pompieri (5-6.000 lei), salarii la fel de mici fiind întâlnite în sistemul privat, de exemplu, în industria alimentară sau a textilelor. Prin comparație cu medicii, un economist angajat anul trecut de Ministerul Educației câștigă puțin mai mult decât un medic debutant, cu 8 ani de facultate și 5 ani de rezidențiat. Iar un medic specialist cu vechime are 13.600 de lei salariul de bază, cu doar 2.000 de lei mai mult decât specialiștii în achiziții de la Ministerul Educației.
Criza se adâncea – iar Guvernul angaja!
În ultimii cinci ani, datoria publică s-a triplat, de la 372 de miliarde de lei la finele lui 2019, la peste 1.000 de miliarde în aprilie 2025. În paralel, conform datelor obținute de la Ministerul Educației, doar la Achiziții și Direcția Economică, acest minister a crescut numărul de angajați cu 7%. Cea mai spectaculoasă creștere a fost la Direcția Achiziții, unde de la 15 angajați la începutul lui 2023, s-a ajuns la 19 în prezent – o creștere de 30%.
Cum poți să anunți tăieri, fără a face real nicio economie
După ani de zile de dezmăț bugetar, guvernul a ajuns într-un punct dificil: Pe de o parte trebuie să demonstreze capacitate de sacrificiu alături de populația care duce greul catastrofei financiare. Pe de altă parte, avem acum cel mai larg arc guvernamental, cu 5-6 partide și grupuri (plus camarila aferentă – care cere dacă nu contracte, atunci posturi bugetare retribuite baban).
Pentru a tranșa dilema, guvernul mai are un truc în mânecă, ușor de intuit din datele obținute de noi de la Ministerul Educației: Tăierile fictive!
Astfel, deși Direcția Achiziții a angajat pe bandă rulantă în ultimii ani (așa cum arătam mai sus), totuși schema de personal lasă loc de și mai mult: Sunt ocupate acum 19 posturi – din 22 câte sunt prevăzute în organigramă. O situație similară este și la Direcția Economică, unde sunt ocupate doar 58 din cele 73 de posturi.
Prin urmare, deși numărul de economiști ai Ministerului Educației a crescut real cu 7% în ultimii doi ani, schema de personal poate fi redimensionată – pentru a acoperi exact posturile existente. În felul acesta, ministerul ar putea anunța că a eliminat 18 posturi (echivalent a 17% din personal) – fără a da afară pe nimeni!
Practic, dacă acest scenariu va fi pus în aplicare, se va repeta situația din primăvara acestui an, de la Senat: Atunci, în urma programului de tăiere a cheltuielilor și reducere a risipei, conducerea Senatului a anunțat eliminarea a 150 de angajați neesențiali. În realitate, însă, unii angajați au fost mutați la alte instituții, iar grosul reducerii de 150 de oameni a venit din eliminarea a zeci de posturi care la acel moment nu erau acoperite. Economia realizată astfel a fost minimă spre inexistentă, dar Senatul a anunțat reduceri spectaculoase…
Un articol de Răzvan PETRE
