Litoralul românesc

Marinarii pensionari, bataia de joc a autorităţilor

Raportat la nivelul de trai şi pensiei nesimţit de mari ale unui fost militar, miliţian, securist sau guvernant, marinarul pensionar se află undeva la limitele dintre decenţă şi sărăcie.

Un articol de Ştefan Doru COPOŢ

După mai bine de 35 de ani de muncă pe navele flotei dispărute în buzunarele actualilor armatori de complezenţă, în prezent, pensia unui fost navigator nu este mai mare de 5 milioane de lei vechi. Dacă un fost timonier are o pensie de cel mult 3 milioane, un ex-comandant de navă are aproximativ 8 milioane. Ţinând cont de faptul că profesia de marinar a fost la un moment dat încadrată la categoria I de muncă, adică cu riscuri majore şi condiţii grele de muncă, situaţia din prezent încalcă grav demnitatea şi statutul acestei categorii sociale. Graţie guvernării de jalnică amintire a prim-ministrului Victor Ciorbea din anii 1996-1997, marinarii români au fost aruncaţi în groapa promiscuităţii, în Legislaţia muncii categoria lor de muncă fiind scoasă, cum s-ar spune, în afara legii. Timp de aproximativ 20 de ani, interesul navigatorilor nu a fost apărat de nimeni, unicul sindicat înfiinţat chiar imediat după lovitura de stat din Decembrie 1989, aşa – zisul Sindicat Liber al Navigatorilor, nu a făcut altceva decât să fie părtaş la vânzarea flotei şi la destrămarea totală a solidarităţii dintre navigatorii români.

Dai într-unul, ţipă toţi…

Recentul scandal al majorării pensiilor a atras după sine şi luări umile de poziţie ale reprezentanţilor sindicali din anumite sectoare de activitate economică care de obicei nu prea ies la rampa luptei sindicale decât atunci când spiritul de gloată le dă curaj. Oportunişti din fire, sindicaliştii care-i reprezintă pe marinari, sar şi ei în mediile de presă cu diferite mesaje menite să-i scoată din anonimat. Acest lucru s-a întâmplat recent şi în curtea Sindicatului Liber al Navigatorilor, liderul acestuia, matusalemicul Adrian Mihălcioiu, ieşind la rampă cu propunerea unui proiect special de lege care vizează creşterea pensiilor marinarilor cu venituri foarte mici. Să nu uităm că există navigatori, sute de foşti marinari, care trăiesc din pensii de numai 300 de RON. Bazându-se pe evidentele scriptice de membri de sindicat întocmite din perioada când încă mai existau cele trei companii de stat Navrom, Romline şi Petromin, adică de pe vremea când marinarii erau obligaţi să intre în sindicat, Mihălcioiu se laudă cu cei 45.000 de membri. Din aceştia, cică 12.000 sunt ieşiţi la pensie. Pentru cei  din urmă şi, bineînţeles pentru cei care vor urma să iasă la pensie, Mihălcioiu vrea să revină la postura de salvator, abordând recenta declaraţie privind majorarea pensiilor printr-o lege specială. Ce nu ştie, sau poate evită să facă public faptul că ar şti, este că cei mai îndreptăţiţi să li se mărească pensiile de mizerie sunt marinarii care au muncit la bordul navelor Statului Român. Acestora li s-au reţinut pe ştatele de plată, zeci de ani la rând, acea cotă pentru pensie, mai ales pe vremea când marinăria era încadrată la Categoria I de muncă. Pentru marinarii care navigă în prezent la bordul navelor manageriate de armatori străini sau chiar români, există posibilitatea înscrierii la fondurile private de pensii, sau există foarte multe situaţii în care, navigatorii români au contracte de muncă cu firmele de shipping sau crewing pe bază de cărţi de muncă. Acestora din urmă li se reţin cote parte pentru pensii, dar oricum salariile de încadrare sunt foarte mici, în jur de 300-400 de RON. Aici, influenţa sindicatului ar fi trebuit accentuată în vederea obligării acestor firme de shipping sau crewing la menţinerea unor cote salariale acceptabile, pentru ca acea cotă vărsată în contul de pensii să fie îndeajuns de mare şi, mai ales, de folos la momentul ieşirii la pensie a respectivilor navigatori. De menţionat este faptul că cele mai puternice sindicate ale marinarilor la nivel mondial, afiliate ca şi SLN la Sindicatul Internaţional al Transportatorilor, duc asemenea politici de protecţie a membrilor lor, prezentând o atitudine dură şi neduplicitară privind aceste aspecte. Aşa sunt sindicatele din Filipine, Polonia, Cehia, Croaţia etc. Acelor marinari nu le este ruşine să spună lumii, după ce se retrag din activitate, că au fost navigatori!

Marinăria, o viaţă zbuciumată de valuri

Ce înseamnă a fi marinar chiar şi în zilele de azi? Pentru cei care nu văd în asta decât bani şi plaje cu palmieri şi femei frumoase, le spunem că se înşeală amarnic.  Marinăria înseamnă luni de zile departe de familie, de cei dragi, înseamnă singurătate, regim cazon la bordul navei, furtuni, uragane, piraterie, accidente mortale, stresul îndeplinirii în timp scurt a tuturor atribuţiilor legate de navă şi planul ei de marş, mai ales în regim de time-charter, boli tropicale pentru care vaccinurile făcute în ţară pentru evitarea lor nu-şi fac efectul, lucrul cu oameni de naţionalităţi diferite, situaţie în care românul este ţinut izolat în echipajele mixte etc. Mai înseamnă şi faptul că marinarii în majoritatea lor nu pot să-şi ţină familia în integritatea ei, cea mai mare rată de divorţuri înregistrându-se la nivel mondial pentru această categorie socială. De asemenea,  sunt mii de cazuri de navigatori care după zeci de ani de muncă pe mare au fost părăsiţi de soţii, pierzându-şi peste noapte toată agoniseala lor în urma partajelor. Şi ce-i mai surprinzător este faptul că toată viaţa eşti privit de ai tăi şi de prieteni ca un veşnic musafir, adică vii, stai puţin şi apoi pleci din nou! Iar ca cireaşa de pe tort să fie şi mai amară, la sfârşitul carierei (sfârşit determinat mai ales de faptul că marea macină la propriu şi la figurat trupul şi sufletul marinarului) acesta iese la pensie, o pensie de mizerie, de cerşetor.

Pensiile nesimţite, recompense pentru slugile sistemului

Cine beneficiază în prezent de pensii babane şi privilegii pe măsură?  Ei bine tot slugile sistemului comunist şi mai ales ale celui cripto-comunist actual. Foştii militari care au „frecat-o”, la propriu, într-o armată în care ineficienţa este cuvântul definitoriu pentru zilele noastre, securiştii care şi azi, din posturile lor de conserve încă mai aduc „servicii” clienţilor de la putere, magistraţii care sunt recompensaţi astfel încât aceştia să fie recunoscători şi să nu atace interesele celor de la putere. Şi nu în ultimul rând, beneficiază de pensii grase şi nesimţite guvernanţii noştri. Aceştia şi-au votat singurei cuantumurile de pensie, profitând de faptul că ei sunt aceia care au pâinea şi cuţitul la împărţirea frauduloasă a beneficiilor personale din bugetul ţării.
În România, Legea privind pensiile militare de stat le permite foştilor ofiţeri de Securitate un tratament preferenţial faţă de civili, la fel ca şi ceilalţi militari, adică o pensie de cel puţin 85% din ultima soldă încasată în ultima lună de activitate. Cazul generalului securist torţionar Pleşiţă este de notorietate. Deci foştii ofiţeri de Securitate încasează pensii de 30-40 de milioane de lei vechi, net. Spre deosebire de foştii securişti, majoritatea populaţiei din România se pensionează în baza Legii nr. 19/2000. În acest caz, pensia este rezultatul sumelor de bani pe care fiecare dintre noi le cotizează lunar la bugetul asigurărilor sociale câteva zeci de ani, şi nu cel puţin 85% din cuantumul ultimului salariu primit.
Avocaţii plătesc contribuţii lunare de zece procente din venituri către propria lor casa de asigurări, suma maximă pentru care se percepe această taxă fiind de 7200 lei. Diplomaţii au echivalentul a 80% din cel mai mare salariu net avut din carieră. Un
director de bancă din România câştigă anual în jur de 150.000 de euro. Potrivit noului mod de calcul, pensia lunară va fi mult superioară celei actuale. La un venit lunar de circa 5.000 de lei, pensia unui parlamentar care a activat trei mandate este egală cu salariul mediu al celor mai bine plătiţi angajaţi din România, cei din serviciile financiare. Salariul unui director din domeniul farmaceutic ajunge la circa 4.300 de euro lunar, în timp ce venitul mediu al unui angajat din acest sector este de 1.000 de euro. Venitul unui profesor universitar este de aproximativ 4.000 de lei. Având acest prag de referinţă, pensia sa se apropie de limita maximă admisă sub actuala legislaţie, de 5 puncte.

 

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top