Mecanismul permanent de criză pentru ţările aflate în dificultăţi financiare trebuie să clarifice felul în care sectorul privat poate fi implicat, rolul ţărilor din afara zonei euro, modul în care bugetul UE ar fi afectat de această decizie şi opţiunea creării unor obligaţiuni europene, se menţionează într-o rezoluţie adoptată în plen joi.
Rezoluţia subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o piaţă unificată de obligaţiuni europene şi solicită crearea unei agenţii europene de stabilitate, care să se ocupe de datoriile apărute în urma crizei financiare.
Rezoluţia avertizează împotriva lipsei de transparență a deciziilor asupra detaliilor mecanismului de criză. Aceasta susţine implicarea Parlamentului, pentru a asigura responsabilitatea, transparenţa şi legitimitatea mecanismului de criză vis-à-vis de piețe și cetăţeni. Detaliile mecanismului ar trebui să fie propuse de către Comisie şi negociate de către Parlament şi Consiliu, se menționează în text. În plus, mecanismu…
Mecanismul permanent de criză pentru ţările aflate în dificultăţi financiare trebuie să clarifice felul în care sectorul privat poate fi implicat, rolul ţărilor din afara zonei euro, modul în care bugetul UE ar fi afectat de această decizie şi opţiunea creării unor obligaţiuni europene, se menţionează într-o rezoluţie adoptată în plen joi.
Rezoluţia subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o piaţă unificată de obligaţiuni europene şi solicită crearea unei agenţii europene de stabilitate, care să se ocupe de datoriile apărute în urma crizei financiare.
Rezoluţia avertizează împotriva lipsei de transparență a deciziilor asupra detaliilor mecanismului de criză. Aceasta susţine implicarea Parlamentului, pentru a asigura responsabilitatea, transparenţa şi legitimitatea mecanismului de criză vis-à-vis de piețe și cetăţeni. Detaliile mecanismului ar trebui să fie propuse de către Comisie şi negociate de către Parlament şi Consiliu, se menționează în text. În plus, mecanismul de criză trebuie să fie strâns legat de legislaţia viitoare, instituind astfel un nou model de guvernanţă economică.
Claritatea este necesară
Rezoluţia solicită acordarea unei atenții deosebite clarității, argumentând că altfel stabilitatea va fi dificil de asigurat.
De asemenea, susţine că participarea sectorului privat în orice împărţire a sarcinilor ar trebui să fie discutată de la caz la caz şi invită Comisia să prezinte o descriere completă, clarificând poziţia investitorilor, a persoanelor care fac depozite de economii şi a participanţilor la piaţă şi declarând în mod explicit faptul că mecanismul de stabilitate va fi pe deplin în conformitate cu politica FMI şi practicile FMI în ceea ce priveşte implicarea sectorului privat.
Rezoluţia solicită de asemenea Comisiei să indice în mod clar şi să prioritizeze cheltuielile pe care UE ar trebui le sacrifice în cazul în care aproape jumătate din bugetul UE ar fi rechiziţionat, o posibilitate în actualul cadru (temporar) al normelor mecanismului de criza.
Obligațiuni europene?
Rezoluția abordează de asemenea problema piețelor blocate ale datoriilor care au făcut dificilă și scumpă refinanțarea datoriilor pentru anumite state membre. De asemenea, solicită crearea unei Agenţii europene pentru stabilitate, pentru a garanta o piaţă europeană de obligaţiuni unificată şi cu un înalt grad de lichiditate; solicită analizarea altor instrumente adecvate şi solicită Comisiei să elaboreze o propunere funcţională pe baza rezultatului unei astfel de evaluări.
Principii
În afara necesității sectorului privat de a-și asuma o parte din povară, rezoluţia subliniază faptul că condiționalitatea pentru obținerea de asistență din partea mecanismului ar trebui să contribuie la relansarea creşterii sustenabile, nu realizată pe cheltuiala celor mai vulnerabili şi, astfel, nu ar trebui să se traducă în reducerea veniturilor minime şi în agravarea sărăciei şi a inegalităţilor.
Sistemele de impozitare a societăților
Comisia este îndemnată să accelereze o propunere legislativă care defineşte o bază comună consolidată a impozitul pe profit.
Etapele următoare
Consiliul European urmează să adopte cadrul general al mecanismului de criza vineri, 17 decembrie, detaliile privind funcţionarea sa fiind elaborate în 2011. Între timp, deputaţii europeni din Comisia pentru afaceri economice și monetare, responsabili pentru obținerea unui acord cu statele membre cu privire la guvernarea economică, își vor continua activitatea cu scopul de a prezenta în mod oficial poziţia în ianuarie.
Sursa:PE
