Ministerul de Interne, surd la apelurile disperate ale constănţenilor
A fost doar un pretext demiterea lui Dan Nica? A „scăpat strada” de sub control sau nu? Cu privire la acest aspect, în judeţul Constanţa există cel puţin un exemplu care poate demonstra că dincolo de adversităţile dintre PD-L şi PSD, infracţionalitatea crescândă nu a fost luată în serios de reprezentanţii Ministerului de Interne. La preluarea mandatului de primar, în iunie 2008, Tudor Nădrag s-a confruntat cu cele mai mari probleme referitoare la jafuri, tâlhării, furturi şi atacuri xenofobe, din judeţ. Imediat după ce a constatat acest lucru, edilul a solicitat Ministerului de Interne sosirea unei echipe de jandarmi în oraş.
Un articol de Andreea PAVEL
Degeaba s-a grăbit Tudor Nădrag să trimită scrisori către minister, să dea telefoane şi să încerce prin orice metodă conştientizarea reprezentanţilor de la Interne cu privire la gravitatea situaţiei în care se află locuitorii din Hârşova, dacă aceştia nu s-au sinchisit mai bine de un an să reacţioneze. Iniţial, primarul a apelat la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, expunându-le reprezentanţilor acestuia situaţia din Hârşova. Olimpiodor Antonescu, general maior, prim-adjunct al inspectorului general şi şef al statului major, a răspuns favorabil solicitării edilului hârşovean: „Solicitarea dumneavoastră a fost analizată cu atenţie de specialişti din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi, având în vedere situaţia operativă existentă în această zonă, starea infracţională, distanţa relativ mare faţă de municipiul Constanţa, este justificată înfiinţarea unei structuri de jandarmi în oraşul Hârşova”. Astfel, în cursul lunii noiembrie 2008, Jandarmeria a înaintat structurii de specialitate din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative propuneri pentru înfiinţarea, începând cu 2009, a unei grupe de jandarmi supraveghere şi intervenţie în oraş, posturile necesare urmând a fi asigurate prin redistribuire la nivelul Jandarmeriei Române.
Solicitări citite printre rânduri, răspunsuri scrise pe genunchi
Dovada faptului că reprezentanţii Ministerului de Interne nu au dat doi bani pe scrisorile primite din teritoriu şi că acestea nu intrau în zona lor de interes stă răspunsul primit de administraţia locală: Nu sunt bani pentru înfiinţarea unei structuri de jandarmi în Hârşova. Întrebarea care se ridică e următoarea: Pentru ce bani, în condiţiile în care Jandarmeria Română a pus problema redistribuirii, iar administraţia locală din Hârşova a investit deja 20 miliarde în ceea ce se dorea a fi viitorul loc de muncă al jandarmilor ce trebuiau să păzească oraşul? În cele din urmă, după mai bine de un an de zile, administraţia locală din Hârşova a reuşit să aducă în oraş o echipă de 10 jandarmi. Cum a fost posibil acest lucru? Doar cu ajutorul cetăţenilor, prin semnarea unei petiţii. Locuitorii din Hârşova s-au plâns de nenumărate ori de creşterea infracţionalităţii şi de faptul că zilnic, în oraş, sunt agresaţi de tâlhari şi în fiecare noapte sunt sparte maşini şi magazine, unele chiar din mijlocul oraşului. Un alt motiv al disperării acestora este faptul că oraşul se află sub teroarea infractorilor şi xenofobilor. Cetăţenii s-au aflat multă vreme în pragul revoltei şi al manifestărilor xenofobe, iar toate acestea au culminat cu agresarea unui gardian public care a rămas paralizat şi cu împuşcarea unui infractor. Motivele pentru care s-a ajuns la această regretabilă situaţie, ţin şi echipa de poliţişti din oraş. Numărul mic al acestora şi infracţionalitatea crescândă au dus la apariţia a peste 100 de cazuri cu autor necunoscut.
