Opinii

Investiţii de miliarde în Dobrogea

Deşi sunt cei mai pesimişti în ce priveşte viitorul economic al ţării, primarii sunt şi cei care îşi duc la bun sfârşit proiectele şi demarează altele. Fie că fac împrumuturi bancare, primesc bani la Guvern, consiliile judeţene, UE sau fac economii la sânge pentru a achita studiile de fezabilitate sau firmele de construcţii, aceştia fac eforturi ca să îmbunătăţească pe cât posibil condiţiile de trai din localităţile pe care le administrează. Pentru că ei sunt cei pe care nimeni nu-i întreabă dacă au sau nu bani şi dacă se descurcă, ci, dimpotrivă, o dată la patru ani, aceştia trebuie să dea explicaţii pentru ce au făcut şi, mai ales, pentru ce n-au făcut. Şi pentru că a mai rămas mai puţin de un an până când vor fi traşi la răspundere, primarii se străduiesc să îşi mulţumească localnicii pe cât posibil. Vă invităm să citiţi în rândurile ce urmează, despre activităţile câtorva primari din judeţele Constanţa şi Tulcea, pe care electoratul cu siguranţă nu-i va urechia în 2012.

Un articol de Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

Gheorghe Moldovan a inaugurat prima investiţie din comuna Albeşti

Copiii şi tinerii din satul Cotu Văii, care aparţine de localitatea Albeşti, se vor bucura de-acum înainte de noul teren de sport din incinta şcolii cu clasele V-VIII. Acesta a fost predat Consiliului Local Albeşti pe 16 octombrie a.c., iar la inaugurare au participat prefectul Claudiu-Iorga Palaz, Aliss Andreescu, inspector şcolar general în cadrul ISJ Constanţa, parlamentarii PDL Constantin Chirilă şi Zanfir Iorguş, şeful Organizaţiei Judeţene PDL Constanţa, Christian Gigi Chiru şi alţi primari PDL, din judeţul Constanţa.
Aceasta este prima investiţie importantă pe care primarul Gheorghe Moldovan o finalizează, având în vedere problemele financiare cu care administraţia se confruntă în ultimii ani. Investiţia a costat aproape 300.000 de lei, iar suma a fost asigurată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Suprafaţa noului teren de sport este de 42/25 metri, este împrejmuită, terenul este dotat cu toate utilităţile, iar gazonul este sintetic. După inaugurare a avut loc un spectacol în care au evoluat ansamblurile folclorice din comună, iar la final echipa de fotbal din comuna Albeşti a inaugurat terenul prin meciul de deschidere.

În vacanţa de vară, angajaţii primăriei şi personalul didactic din Aliman au igienizat instituţiile de învăţământ din comună

Primarul Gheorghe Topalu a finalizat toate pregătirile necesare începerii noului an şcolar. Igienizarea şcolilor şi grădiniţelor din comuna Aliman a fost prioritatea pentru administraţia locală. Cei peste 500 de elevi vor începe noul an cu dreptul, în săli de clasă curate, dotate corespunzător. „Copiii sunt prioritatea noastră, a tuturor, drept pentru care şcolile şi grădiniţele din Vlahii, Dunăreni şi Aliman au fost dotate corespunzător şi igienizate pentru ca elevii să înceapă şcoala în siguranţă şi să aibă parte de un act educaţional de calitate. Am muncit toată vara pentru ca ai noştri copii să se simtă ca acasă, atunci când vin la şcoală. Am văruit şi am vopsit tâmplăria şi pereţii, am curăţat geamurile şi am efectuat toată reparaţiile necesare. Cheltuielile au fost asigurate de Primăria Aliman şi ţin să le mulţumesc pe această cale, angajaţilor din primărie şi personalului didactic pentru că ei sunt cei care şi-au dedicat timpul liber curăţeniei generale”, a declarat primarul Gheorghe Topalu.

În 2012, toate străzile din oraşul Murfatlar vor fi asfaltate

Primarul Gheorghe Cojocaru se pregăteşte de demararea celui mai important proiect pentru locuitorii din oraşul Murfatlar. Este vorba de asfaltarea tuturor drumurilor din oraş şi a 70% din drumurile din satul Siminoc, care aparţine de localitate. Investiţia se ridică la 7,4 milioane de euro, bani care vor finanţa proiectul prin Zona Metropolitană Constanţa şi prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Proiectul implică asfaltarea a 35 de străzi din oraş, ultimele rămase neasfaltate şi a 13 străzi din Siminoc: “Proiectele au fost declarate eligibile şi se află în procedura de licitaţie. Următorul pas va fi să semnăm contractele de finanţare. Într-o lună jumătate sperăm să ne apucăm de treabă. Vom încerca în iarna asta să punem piatra şi apoi, din primăvară, să punem asfalt. Suntem avantajaţi că avem apă şi canalizare şi drumurile sunt desfundate. Pe lângă lucrările de asfaltare, cu banii care vor ajunge în Murfatlar vor fi amenajate rigole carosabile, trotuare şi spaţii verzi”, a declarat primarul Gheorghe Cojocaru.  

Gabriela Iacobici vrea să schimbe radical localitatea Grădina

Primăria Grădina speră să demareze sau să finalizeze, în funcţie de stadiul în care se află, cel puţin zece proiecte care vor schimba radical comuna şi traiul localnicilor. Enumerăm, în rândurile ce urmează, cele mai importante dintre acestea, care au fost deja iniţiate, ori aprobate:
–    Înfiinţarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate în comună
–    Construirea unei săli de sport
–    Realizarea unei baze sportive cu teren de fotbal
–    Promovarea tradiţiilor europene
–    Construirea unui bazin de înot
–    Modernizarea drumurilor comunale
–    Construirea unei grădiniţe
–    Dotarea căminului cultural din comuna Grădina
–    Înfiinţarea unui centru de prevenire a separării copilului de familia sa
–    Modernizarea infrastructurii în comuna Grădina
–    Extinderea şi modernizarea reţelei de apă
–    Implementarea sistemului de canalizare
–    Reabilitarea Parohiei din comuna Grădina

După ce s-au repartizat locuinţele ANL, în oraşul Hârşova, vine rândul apartamentelor  sociale

Primăria Hârşova, reprezentată de edilul Tudor Nădrag, a dat în primire patru blocuri ANL, care includ 64 de apartamente. Investiţia a fost absolut necesară pentru oraşul Hârşova, având în vedere că 200 de hârşoveni au depus cereri în privinţa primirii unei locuinţe. Cei care nu se află pe lista norocoşilor nu trebuie să îşi facă griji, ci doar trebuie să mai aibă puţină răbdare, având în vedere faptul că primarul Tudor Nădrag mai are în proiect şi construirea altor locuinţe ANL, până în 2012-2013. Alţi 378 de localnici au depus cereri pentru apartamente sociale. Primarul Tudor Nădrag a rezolvat şi această problemă, urmând ca luna viitoare să dea în primire alte 48 de apartamente, pe care le va repartiza după o analiză foarte complexă a situaţiilor în care se află cei care au depus cereri. „Vom fi foarte atenţi la toate cererile şi vom analiza cu maximă precauţie dacă cei care urmează să primească o locuinţă îndeplinesc toate criteriile impuse, pentru că nu vrem să existe discuţii şi nemulţumiri. Corectitudinea şi respectarea criteriilor sunt singurele aspecte care vor conta în derularea procesului de repartizare a locuinţelor ANL şi a celor sociale. De aceea, din comisia de analiză au făcut parte oameni cu experienţă şi reprezentanţi ai tuturor partidelor politice din oraş, ca să nu iasă vorbe că repartizarea a fost politică”.

Proiecte de zeci de milioane în comuna Lumina

Ca dovadă a transparenţei totale în ce priveşte informaţiile de interes public, site-ul Primăriei Lumina face publică situaţia lucrărilor de investiţii cu finanţare naţională, care s-au finalizat sau sunt în curs de derulare pe raza teritorial administrativă. Astfel, aflăm că proiectul „Înlocuirea sistemului de încălzire cu sisteme ce utilizează energia produsă din surse regenerabile în cadrul grădiniţei cu orar mixt din Lumina” s-a finalizat şi a costat peste 200.000 RON, iar lucrarea a fost dusă la bun sfârşit de firma SC Real Hidro-Construct SRL. Un alt proiect finalizat este „Înlocuirea sistemului de încălzire cu sisteme ce utilizează energia produsă din surse regenerabile în cadrul şcolii cu clasele I-VIII din comuna Lumina”. Proiectul a avut o valoare de 470.000 RON şi s-a materializat cu ajutorul executantului SC PG Delta Electron SRL. Nu în ultimul rând, Primăria Lumina, reprezentată de Dumitru Chiru, are în derulare proiectul prin care se va reabilita şi extinde reţeaua de sisteme de alimentare cu apă şi canalizarea din localitate. SC AL Stom Company SRL este firma care, până în 2012, va executa proiectul cu o valoare de 15 milioane de RON.  

Bătrânii din comuna Nicolae Bălcescu au primit ajutor social şi s-au bucurat de „Ziua Pensionarilor”

La începutul lunii octombrie, administraţia locală din comuna Nicolae Bălcescu, a organizat Ziua Pensionarilor. Petrecerea a fost organizată de primarul Viorel Bălan, care a plătit din buzunarul propriu, atât masa festivă, cât şi celelalte lucruri necesare unui adevărat festin. „Am vrut să dedicăm o zi în cinstea înţelepţilor din localitatea noastră, care astfel au avut ocazia să se bucure de o zi numai a lor, după zeci de ani de muncă, şi să îşi reamintească de frumuseţile tinereţii, pe acordurile unei trupe invitate să cânte muzică veche, de pe vremea când ai noştri pensionari erau în floarea vârstei”, a declarat primarul Viorel Bălan. Petrecerea a avut loc la Cămin Cultural din localitate, care i-a aşteptat pe bătrâni proaspăt reabilitat şi renovat, iar masa festivă a completat atmosfera de veselie şi voie bună. „Tot pentru bătrâni, am acordat şi un mic ajutor, care constă într-un sac de cartofi pentru fiecare dintre cei 1600 de vârstnici din comună”. Primăria Nicolae Bălcescu nu a plătit nici un ban pentru aceste ajutoare, dat fiind faptul că primarul Viorel Bălan nu a vrut să se considere că îşi face campanie electorală pe banii primăriei: „Nu vreau să las loc la interpretări şi să se creadă că îmi fac campanie pe banii primăriei. Oricum, dacă stau bine să mă gândesc, nici nu am nevoie de campanie, dar unii nu pierd nici o ocazie să fie cârcotaşi. Dacă faci bine, de ce faci? Dacă nu faci nimic, iar nu e bine. Aşa că am preferat să achit eu ajutoarele pentru bătrâni, ca să nu mai existe discuţii”, a conchis Viorel Bălan.

Primăria Oltina caută finanţări pentru construirea unei grădiniţe

Una dintre priorităţile administraţiei locale din comuna Oltina este construirea unei grădiniţe cu două clase în satul Răzoare. În prezent, preşcolarii învaţă în sălile de clasă din şcoala cu clasele I-IV, iar din acest motiv finalizarea proiectului este absolut necesară. Investiţia vizează, în acelaşi timp, dotarea corespunzătoare a instituţiei, cu un spaţiu multifuncţional, grupuri sanitare şi spaţii de joacă pentru copii. Suma necesară construirii este de 675.000 lei, bani pe care Consiliul Local Oltina nu îi poate asigura din fonduri proprii. Aceasta fiind situaţia, primarul Gheorghe Chirciu a trimis mai multe solicitări pentru finanţare către Inspectoratul Şcolar General Constanţa şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, fără nici un rezultat însă.
Din banii bugetului local, Primăria Oltina a reuşit însă, să ducă la bun sfârşit câteva proiecte. Dintre acestea, amintim înlocuirea conductei cu apă, care a costat 53.000 lei, modernizarea gardului primăriei şi al şcolii, care a costat 38.000 lei şi reabilitarea cişmelei, care a costat 4.500 lei.

Firma Verbund ajută Primăria Casimcea în susţinerea proiectelor

Primarul comunei Casimcea, Gheorghe Ţilincă, se bucură atât de un buget generos, datorită faptului că a reuşit să convingă mulţi afacerişti să investească pe raza localităţii pe care o administrează, cât şi de o colaborare bună cu aceştia. Astfel se face că bugetul primăriei este rotunjit de sponsorizările primite de la firma austriacă de eoliene, Verbund.
„Acum construim o biserică la Războieni. S-a început construcţia în luna iunie şi acum este gata în proporţie de 60%. Valoarea totală este de 11 miliarde şi o vom achita cu banii bugetului local şi cu nişte bani pe care îi primim de la firma Verbund. Momentan Primăria Casimcea a achitat patru miliarde pentru biserica ce va purta Hramul Sfântul Ştefan. Sperăm să o finalizăm înainte de data pe care am stabilit-o iniţial, adică septembrie 2013. Noi credem că va fi gata în primăvară când vom mai avea doar de pictat şi vopsit. Un alt proiect mai este construirea unei grădiniţe în satul Războieni, pe care o construim cu sponsorizări de la firma de eoliene austriacă Verbund. Am început pe 10 octombrie şi o terminăm pe 10 noiembrie. Costurile totale ajung la două miliarde. Primăria va reabilita doar grupul sanitar, cu 500 milioane. Le mulţumesc, pe această cale, investitorilor de la Verbund, pentru că mă susţin şi îmi sunt alături. Mai avem un proiect, realizarea unei şosele de centură, în satul Corugea, în valoare de 160 de mii de euro, finanţat de firmele Verbund şi Enel Power, care a început pe 10 octombrie şi se termină pe 30 octombrie şi are o lungime de 1,8 kilometri”, a declarat primarul Gheorghe Ţilincă.  

Două milioane de euro pentru canalizarea din Cerna

Poate cel mai important proiect pentru care Primăria Cerna a făcut tot posibilul să obţină finanţare, este construirea unui sistem de canalizare şi a unei staţii de epurare în localitatea Cerna. Proiectul a fost depus şi selecţionat prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, iar primarul Neculae Muşat aşteaptă să primească un răspuns favorabil, în curând. „Cel mai important proiect pentru noi, în prezent este canalizarea şi staţia de epurare, pentru comuna Cerna. Valoarea proiectului depăşeşte suma de 1,9 milioane de euro, cu TVA inclus. Am depus proiectul în octombrie 2010, dar este mai complicat cu PNDI, pentru că licitaţiile se organizează la minister. Nu există încă nici o Hotărâre de Guvern care să anunţe finanţarea proiectului. Ei n-ar avea motive să nu mi-l aprobe, dar acum… Cine ştie? Pe de altă parte, lucrăm la un proiect pentru reabilitarea unui drum sătesc în localitatea Cerna, pe care îl finanţăm din fonduri proprii, prin metode alternative, adică are un strat de piatră şi, deasupra, un strat de argilă cu enzimă pentru consolidare şi se încheie cu un strat de bitum, cu nisip 0,4 cm. Costurile ajung undeva la 500.000 RON, iar lungimea drumului este de 1250 m”, a declarat primarul Neculae Muşat.  

I.C. Brătianu, una din cele cinci comune tulcene care vor beneficia de canalizare, pe banii Fondului de Mediu

Viorel Chiriţă, primarul comunei I.C. Brătianu, se poate considera norocos, având în vedere că în judeţul Tulcea, doar cinci primari au primit finanţare pentru construirea canalizării şi a staţiei de epurare, printr-un program susţinut financiar de Fondul de Mediu. „Am câştigat proiectul pe Fondul de Mediu şi construim, în sfârşit, canalizare şi staţie de epurare în I.C. Brătianu. Lucrările le demarăm după ce semnăm contractul cu Fondul de Mediu, adică în maxim 45 de zile de la depunerea şi semnarea contractului. Vom organiza şi procedura de licitaţie pe SEAP, pentru execuţie. Cu siguranţă la începutul anului vom semna contractul de execuţie, care n-are nici o treabă cu aprobarea bugetului pe anul 2012, deci nu avem de ce să ne facem griji că vom întârzia cu lucrările. Din judeţul Tulcea au mai câştigat doar Luncaviţa, Beidaud şi încă două comune. Mai important decât acesta, dar cu o valoare mai mică, a fost proiectul pentru alimentare cu apă, care ne-a costat 26 de miliarde, finanţaţi prin OG 7. Din suma aceasta, Primăria I.C. Brătianu a asigurat 9%. Proiectul va fi finalizat într-o lună jumătate, maxim două. Până la sfârşitul anului toţi localnicii vor beneficia de apă curentă”, a declarat Viorel Chiriţă.  

Bugetul Primăriei Jijila a asigurat reabilitarea căminelor culturale şi a unui dispensar

Doru Stoica, primarul comunei Jijila, a fost nevoit să facă economii serioase în ultima vreme, pentru a putea finanţa două proiecte importante pentru localnicii săi. Este vorba de reabilitarea căminelor culturale din satul Garvăn şi din comuna Jijila, dar şi pentru reabilitarea masivă a dispensarului din localitate. Pe de altă parte, administraţia locală a fost nevoită să asigure şi cofinanţarea pentru construirea bazei sportive. „Avem depus, pe SEAP, un proiect pentru construirea unei canalizări şi a unei staţii de epurare, proiect care va fi susţinut prin PNDI şi care are o valoare de 10-15 miliarde. Aceşti bani sunt destinaţi doar primei faze de construire. La Garvăn şi Jijila am reabilitat căminele culturale, în care ne-au costat opt miliarde. Banii au provenit din bugetul local, iar lucrările la cămine sunt finalizate. De asemenea, am reabilitat dispensarul, care se afla într-o stare deplorabilă, iar investiţia ne-a costat cinci miliarde şi este gata în proporţie de 80%. Un alt proiect vizează construirea unei baze sportive, pe Ordonanţa 7, în valoare de opt miliarde, dintre care, partea noastră de cofinanţare este de trei miliarde. Nu în cele din urmă, vrem să facem un studiu de fezabilitate, pentru a putea implementa un sistem de gaze naturale, în satul Garvăn”, a conchis primarul Doru Stoica.

Ample obiective de investiţii în comuna Mahmudia

Localitatea Mahmudia, administrată de primarul Gherghina Vrămuleţ, pare că se află pe un trend ascendent, din punct de vedere al dezvoltării şi al îmbunătăţirii nivelului de trai.
Conform listei obiectivelor de investiţii, publicată pe site-ul oficial al primăriei, Primăria Mahmudia are în plan finalizarea mai multor proiecte, împărţite pe categorii, în funcţie de domeniul în care se regăsesc. Astfel, în ce priveşte zona de învăţământ, administraţia locală şi-a propus să implementeze un program informatic de contabilitate, iar la capitolul sănătate, primăria doreşte achiziţionarea unui electrocardiograf (un aparat cu ajutorul căruia se efectuează electrocardiogramele). Alte proiecte de pe lista de investiţii a primăriei mai sunt reabilitarea căminului cultural, modernizarea pieţei agroalimentare, pregătirea unui ghid pentru turişti, amenajarea unei baze sportive şi realizarea unor lucrări de izolare a Căminului Cultural. Protejarea mediului a fost o prioritate pentru administraţia locală din comuna Mahmudia, drept pentru care construirea unei canalizări menajere în sistem centralizat şi a unei staţii de tratare a apei uzate şi împăduririle se află de asemenea, pe lista de investiţii pe care şi-a propus-o primarul Gherghina Vrămuleţ pentru anul 2011.

Sistem de alimentare cu apă şi 17 km de drumuri asfaltate în Niculiţel

De curând, Florin Pascale, primarul comunei Niculiţel, a finalizat unul dintre cele mai importante proiecte pentru localitate. Este vorba de reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, ce reprezintă o prioritate pentru toate localităţile din mediul rural. „Valoarea proiectului a fost de 1,5 milioane de RON. Am reuşit să-l ducem la bun sfârşit cu sprijinul Ministerului Dezvoltării. O parte din bani provin din bugetul local şi au fost necesari pentru achitarea unor cheltuieli adiacente proiectului”, a declarat primarul Florin Pascale. Un alt proiect al administraţiei locale din comuna Niculiţel, care a fost realizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Tulcea, este reprezentat de asfaltarea a 17 kilometri de drumuri pe întregul teritoriu administrativ al localităţii: „Proiectul face parte dintr-unul mai amplu, cunoscut sub denumirea de Triunghiul Mănăstirilor, care vizează reabilitarea infrastructurii din judeţ”, a mai adăugat primarul comunei Niculiţel. De asemenea, şeful administraţiei locale mai are în plan, pentru viitorul apropiat, reabilitarea şi extinderea Căminului Cultural. „Am depus un proiect finanţat prin Compania Naţională de Investiţii, care a fost declarat eligibil şi finanţabil şi are o valoare de 2,9 milioane de lei. Aşteptăm să îl demarăm cât mai curând”, a conchis primarul localităţii Niculiţel, Florin Pascale.

Sprijinul acordat de Primăria Sarichioi şi poziţionarea geografică a localităţii, avantaje pentru investitorii interesaţi

Oamenii de afaceri interesaţi să investească în Tulcea, ar trebui să aleagă, fără să stea pe gânduri, comuna Sarichioi. Avantajele pe care localitatea le oferă sunt nenumărate şi destul de greu de găsit în altă parte. Primul dintre ele ar fi sprijinul pe care investitorii îl găsesc în administraţia locală. Amabilitatea, promptitudinea şi competenţele ridicate ale angajaţilor din primărie reprezintă aspecte care ar convinge orice om de afaceri să investească într-o localitate. Nu în ultimul rând, sprijinul pe care îl oferă primarul Vitali Cristian Finoghen, prin concesionarea terenurilor la preţuri avantajoase şi prin eliberarea rapidă a avizelor şi autorizaţiilor necesare, completează perfect o posibilă colaborare între cele două părţi. Birocraţia, care sperie orice om de rând, mai ales investitorii, nu reprezintă o bătaie de cap pentru localnici, deci cu atât mai puţin pentru oamenii interesaţi să investească în Sarichioi. De menţionat ar fi că suprafaţa comunei şi aşezarea geografică reprezintă alte avantaje pentru oamenii de afaceri. Distanţa mică faţă de oraşul Tulcea (doar 28 km) şi poziţionarea pe malul Lacului Razelm, fac din Sarichioi o comună norocoasă. Principalele activităţi economice, specifice zonei, sunt agricultura, pescuitul şi construcţiile. Obiectivele turistice din zonă sunt Cetatea Heracleea, Muzeul Casa Ţărănească Enisala, Lacul Razelm, Lacul Babadag şi Cetatea Enisala. Proiectele de investiţii de care se bucură sau se vor bucura, în viitorul apropiat, localnicii din comună, şi implicit, investitorii, sunt nenumărate. Amintim dintre acestea, câteva dintre cele mai importante: reţea de canalizare şi colectare ape menajere şi staţie de epurare, reţea de apă potabilă, sală de sport, miniport turistic.

Actualitate

To Top