Zi de zi, în fiecare vară, suntem terorizați de ANM cu Indicele Temperatură-Umezeală (ITU) care mai tot timpul „se apropie sau depășește pragul critic!” ITU a fost consacrat în meteorologia românească în urma unui studiu științific din 2007, publicat la Iași de două specialiste în balneoclimatologie. Ironia supremă – încă de la acel studiu, autoarele au constatat că ITU dă valori „critice” aproape zilnic pe perioada verii și că e incorect, pentru că prezintă ca periculoase condiții pentru care corpul uman este perfect adaptat.
Anatomia unei mascarade
Așa cum scriam într-un articol anterior, Indicele Temperatură Umezeală este o fantomă cu care Administrația Națională de Meteorologie (ANM) ne tot sperie în ultimii ani. De ce o fantomă? – Pentru că e imposibil să găsești oriunde pe site-ul ANM formula magică pe baza căreia se calculează acest indice.
Cu toate acestea, în ultimii doi ani, formula a apărut ici-colo în presa centrală, de exemplu AICI. Conform ziariștilor, ecuația aceasta, care este cea folosită de ANM pentru calcularea disconfortului termic, este atribuită unei lucrări publicate de doi cercetători: E. Teodoreanu și I. Bunescu.
Cum ziariștii nu dau mai multe detalii și nici măcar Inteligența Artificială, în toată puterea ei, nu reușea să mă ajute să localizez studiul sau măcar numele complet al celor doi autori, am apelat bătrânește la cunoștințele mele de navigare în lumea publicațiilor științifice. În acest fel, am găsit lucrarea, publicată în 2007 într-un jurnal științific editat de Universitatea A.I. Cuza din Iași. Totodată, am aflat că însuși studiul prin care ITU a fost popularizat în România desființa din fașă acest indice, ca inutil și incorect.
Follow the science!
Întotdeauna este important să ascultați de specialiști, să urmați știința și să vă informați numai din surse oficiale! Și ce poate fi mai oficial și mai științific decât să vă dau direct linkul la articolul științific originar, pe care îl puteți accesa AICI. Denumit „Confortul Termic”, acesta este realizat de Elena Teodoreanu – cercetător și profesor al Universității Ecologice și Iulia Bunescu – cercetător la Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, București. Scopul studiului este de a trece în revistă majoritatea indicilor utilizați în evaluarea confortului termic și de a evalua utilitatea lor. Ca etalon, cercetătoarele au utilizat înregistrările meteo din luna iulie 1981 – lună cu valori normale meteorologic (apropiate de medie).
ITU a fost primul indice evaluat, cele două autoare observând din start că „într-o lună normală meteorologic, ITU dă zilnic valori de alertă sau peste pragul critic”. Pentru a vă convinge, reproducem Figura 1 din studiu, în care se vede clar că ITU (linia roșie) este în permanență aproape sau peste „pragul critic” de 80 de unități (cu linie verde).
În concluzia studiului, autoarele clasifică indicii trecuți în revistă în unii relativ utili în condiții de vânt, pentru lunile de vară, pentru lunile de primăvară, pentru spații interioare etc. Apoi revin asupra ITU, pe care îl caracterizează ca: „incorect din punct de vedere bioclimatic, corpul uman fiind în realitate adaptat pentru astfel de condiții meteo”.
Indicele Temperatură-Și-Cam-Atât
Pentru a ne lămuri de ce ITU ajunge să fie atât de aspru criticat, reproducem aici formula de calcul:
ITU = (T x 1,8 + 32) – (0,55 – 0,0055 x U) x [(T x 1,8 + 32) – 58)], unde T = temperatura și U = Umiditatea relativă. Valorile peste 65 de unități sunt considerate „stare de alertă”, iar peste 80, chipurile, toată lumea ar trebui să resimtă disconfort.
Dacă vă veți juca cu diferite valori de temperatură și umiditate, veți descoperi rapid că ITU depinde aproape exclusiv de temperatură. Astfel, pentru o valoare neutră a umidității de 50%, la 20 de grade Celsius avem 66 de unități (deja în zona de alertă – unii vor resimți chipurile disconfort!), la 25°C sunt 72 de unități, iar la 31,5°C deja atingem fatidicul „punct critic” – 80 de unități.
Deci practic la 31,5°C e grav, dar și la 25°C suntem fix la mijlocul zonei de alertă! Și mai edificator, la 40°C, dar umiditate 20% (25% este umiditatea medie în Sahara), avem 84 de unități – monstruos peste pragul critic al Indicelui Temperatură-„Umezeală”. Practic, cum se vede și în imaginea de mai sus, ITU urmărește cu fidelitate graficul temperaturii, idiferent de oscilațiile umezelii – ba chiar scade când umiditatea crește (contrar realității că umiditatea amplifică senzația de cald). Altfel spus, ITU îți indică același lucru ca un banal termometru, vara – că e cald afară – doar că în alte unități! Cât despre interacțiunea dintre căldură și umezeală – ratează complet subiectul, ba chiar prezintă realitatea pe dos…
De ce folosește ANM un indice obscur și inutil?
Pentru cei care nu au cunoștințe meteo exotice și nu le-a sărit în ochi, începutul formulei ITU (T x 1,8 + 32) – este exact formula de transformare din grade Celsius, în Fahrenheit. Acesta e un indiciu important. Există o singură țară din lume care folosește în mod curent grade Fahrenheit: SUA. Mergând pe acest indiciu, am aflat că ITU a fost inventat prin 1959 de un meteorolog obscur din New York, pe nume Earl Thom, care a calibrat indicele după temperatura care i se părea lui insuportabilă. New York fiind la mare, umiditatea e tot timpul crescută, dar temperaturile maxime sunt abia pe la 29°C în luna cea mai caldă, iar meteorologul a apreciat 31,5°C (86 Fahrenheit) ca fiind o temperatură excesivă.
La vremea respectivă, ziarele au prezentat ITU ca o ciudățenie sau o curiozitate, oamenii obișnuiți au luat indicele în bășcălie, iar agențiile meteo l-au ignorat. 70 de ani mai târziu, România e singura țară din lume care folosește acest indice absurd și demonstrat științific ca fiind incorect. Practic, ITU are conform studiilor științifice, o singură valență: Prezintă date atmosferice normale ca fiind „critice” și cauzatoare de disconfort.
Un articol de Răzvan PETRE
