Un milion de euro pentru materiale realizate în 1960 la bisericuţele de cretă de la Basarabi
Primăria Murfatlar are în plan să acceseze fonduri europene pentru realizarea unui muzeu al bisericuţelor de cretă rupestre de pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră. După 70 de ani în care a stat ascuns de ochii vizitatorilor şi s-a degradat continuu, monumentul, unic în România, ar putea fi inclus în circuitul turistic.
După ce a anunţat această intenţie, primarul Gheorghe Cojocaru a fost contactat de Amalia Manolescu Bilciurescu, care s-a oferit să vândă primăriei o colecţie impresionantă de fotografii, fişe, desene, planşe şi planuri, realizate de părinţii ei, arhitecţi de renume, care au participat la cercetarea bisericuţelor, în anul 1960.
Suma cerută: nici mai mult nici mai puţin de 1 milion de euro!
Mihai Răzvan ROTARU
Materialele scoase la vânzare s-ar putea găsi gratis la Oficiul Național al Monumentelor
Oferta cuprinde: „Manuscris ce conţine aproximativ 2000 pagini scrise, fotografii şi fişe ataşate, referitoare la: figuraţia simbolică, crucea, animale, reprezentări antropomorfe;
fișotecă ce conţine fişe foto, fişe calcuri, fişe desenate, aproximativ 12000 piese, cu detalii, însemnări şi inventarierea întregii iconografii incizate;
desene pe hârtie ciocan, aproximativ 350 piese;
fotografii, făcute în diferite etape ale descoperirilor;
ponsaje ale pereților;
planșe și planuri desenate în tuş pe calc, la diferite scări, ce au fost realizate în urma ponsajelor, redând întreaga iconografie incizată”.
În timp ce Amalia Bilciurescu vrea să se îmbogăţească, noi ar trebui să ne întrebăm în ce măsură aceste materiale au aparţinut părinţilor ei, în condiţiile în care realizarea lor era sarcină de serviciu. O altă întrebare este dacă nu cumva aceeaşi „marfă” se găseşte „în duplicat” la Oficiul Național al Monumentelor Istorice, situaţie în care oferta îşi pierde orice valoare!
O descoperire unică în România
Directorul Muzeului de Istorie din Constanţa din acea perioadă, Gheorghe Papuc, ne-a ajutat să înţelegem cum s-au întâmplat lucrurile, după descoperirea întâmplătoare a bisericuţelor, în 1957.
Descoperirea, unică în România, a stârnit interesul specialiştilor de la Institutului de Arheologie din Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea. Au fost descoperite două bisericuţe şi o serie de chilii, săpate în cretă, precum şi inscripţii greceşti, glagolitice, runice şi desene paleocreştine, datate în secolele X-XI.
Soţii Bilciurescu au avut sarcină de serviciu
În 1960, şantierul Basarabi-Mufatlar a fost preluat de către Direcţia Monumentelor Istorice (unde lucrau şi soţii Bilciurescu), care a deschis un şantier de
restaurare a sitului istoric.
În anii următori au fost descoperite şi alte bisericuţe, locuinţe de suprafaţă, un mic cimitir, vetre de foc, fragmente ceramice, 10 schelete de oameni şi animale, precum şi unelte din fier.
Motivul principal pentru care şantierul fusese preluat de către Direcţia Naţională a Monumentelor era realizarea unui proiect de conservare şi restaurare, pentru ca monumentul istoric să fie conservat şi inclus în circuitul turistic.
“Proiectul implica construirea unei clădiri care să adăpostească monumentul (care a fost realizată doar parţial) şi amenajarea unui traseu de vizitare, astfel încât oricine să poată vedea bisericuţele, fără a intra însă în ele, pentru a nu le distruge”, ne-a povestit Gheorghe Papuc.
Din lipsă de fonduri şi în contextul desfiinţării Direcţiei Monumentelor Istorice, lucrările au fost sistate.
“A fost, de fapt, o decizie politică, luată de ministrul Culturii din acea vreme, Suzana Gâdea. În ceea ce priveşte bisericuţele de la Murfatlar, desfiinţarea Direcţiei a însemnat aproape o condamnare la dispariţie, căci de atunci monumentul s-a degradat iremediabil.”.
Proiectul de restaurare a câştigat premiul Uniunii Arhitecţilor
Din perioada de cercetare a rămas doar proiectul de restaurare al arhitectului Virgil Bilciurescu, care a şi câştigat, în 1977, premiul Uniunii Arhitecţilor din România.
Papuc spune că după desfiinţarea Direcţiei Monumentelor Istorice, fiecare cercetător a plecat acasă cu materialele la care lucrase. Probabil că aşa a făcut şi Virgil Bilciurescu cu materialele produse la bisericuţele Murfatlar.
În 2003 a negociat cu preşedintele CJC, Stelian Duţu
Revenind la pretenţiile fiicei lui Bilciurescu, am aflat de la Papuc că aceasta nu este la prima încercare de a încasa bani de pe urma muncii părinţilor ei. Prin 2003, Amalia Bilciurescu a purtat o primă negociere pentru materialele de la bisericuţe, cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) din acea vreme, Stelian Duţu. Pe atunci pretenţiile ei erau de „doar” 300000 dolari, ofertă refuzată până la urmă de CJC.
În ceea ce priveşte dreptul de deţinere al acestor materiale, Gheorghe Papuc spune că orice cercetător este obligat să predea instituţiei la care lucrează toate materialele produse: „De exemplu, la noi la arheologi, este obligatoriu să predăm chiar și jurnalul de săpătură realizat în timpul unei campanii”.
Directorul Oficiului Național al Monumentelor Istorice, Iosif Covaci, nu ştie nimic despre materialele produse de Bilciurescu la bisericuțele de la Murfatlar, pentru că arhiva instutuției pe care o conduce este prea vastă! În schimb, reprezentanții Primăriei Murfatlar sunt invitați să caute aceste materiale în arhivă și, dacă le vor găsi, pot primi copii.
Am încercat să discutăm și cu Amalia Bilciurescu despre pretențiile financiare pe care le-a avansat Primăriei Murfatlar, dar mailul nostru nu a primit niciun răspuns.
