Timp de o săptămână întreagă, meteorologii, autoritățile și presa ne-au făcut capul calendar cu „Ciclonul Ashley”, care „va mătura România”. La ora la care citiți aceste rânduri, furtuna care ar fi trebuit să fie botezată astfel s-a dizolvat deasupra Mării Baltice. Directoarea de prognoză ANM a recunoscut de joi că „Ciclonul Ashley” nu existat niciodată. Cu toate astea, vineri seara, Ministrul Mediului declara senin că „urmărește cu îngrijorare acest ciclon” – care nu există!
Babalaul Ashley față cu realitatea
Pentru a lămuri cel mai recent fiasco marca „ANM – Ministerul Mediului”, trebuie să vedem mai întâi ce ar fi trebuit să fie „Ciclonul Ashley” și care e situația meteo de fapt.
În urmă cu zece zile, deasupra Oceanului Atlantic s-a format o depresiune atmosferică. Conform programelor de modelare meteo, aceasta urma să se deplaseze deasupra Europei. Dacă furtunile aferente ar fi determinat emiterea de coduri portocalii în Anglia, această depresiune atmosferică ar fi primit numele „Ashley”.
În practică, însă, furtuna în cauză a fost un mare Fâs! Efectele asupra Angliei au fost banale, nu s-a emis niciun cod portocaliu, iar depresiunea a rămas fără nume. Prin urmare, numele „Ashley” a rămas nefolosit, el urmând a fi atribuit abia următoarei furtuni puternice care va duce la emiterea de coduri portocalii.
Depresiunea atmosferică pe care ANM și presa din România ne-au prezentat-o timp de 10 zile ca „Ciclonul Ashley” s-a dizolvat sâmbătă dimineață deasupra Mării Baltice. De sâmbătă după amiază până marți, teritoriul României va fi afectat de ploi și vânt de putere medie – provocate de un ciclon mediteranean și de un anticiclon în formare deasupra Europei Centrale – fără nicio legătură cu Ashley-care-nu-e-Ashley.
Ministrul Mediului se uită la un ciclon care nu există
Între Atlantic și țara noastră sunt mii de kilometri, motiv pentru care ciclonii atlantici nu provoacă mari probleme în România aproape niciodată. Dar autoritățile au ținut-o langa cu Ashley, din motive pe care le vom explora ceva mai jos.
Încă de marțea trecută, programele de modelare a evoluției meteo arătau că ceea ce ar fi trebuit să fie ciclonul Ashley urma să ajungă vineri spre Suedia (nu spre România!) și că frontul rece ce îl preceda înțepenea undeva în vestul țării noastre, între Timișoara și Oradea.
Pentru a drege busuiocul, directoarea de prognoză a ANM a ieșit cu o declarație, în care a recunoscut că „Ciclonul Ashley”… nu există, că numele acesta nu a fost atribuit și că în România vor veni ploi – dar fără legătură cu acest Ashley.
Pentru că politicienilor le e mult mai greu să recunoască atunci când bat câmpii și pentru că deja luase la picior platourile tuturor televiziunilor ca să ne sperie cu Babalaul Ashley, ministrul mediului Mircea Fechet a ținut-o langa: Vineri seara, la mai bine de 24 de ore după ce directoarea ANM declarase că Ciclonul Ashley nu există, el declara la Digi24 că „Ne uităm cu îngrijorare la acest Ciclon Ashley care va mătura România!” No comment.
Va ploua în vest, în est și în rest!
Cel mai mare avantaj al unui ciclon care nu există este că el nu e nicăieri – deci poate fi peste tot!
De exemplu, ministrul Fechet ne anunța la Digi24 că cele mai mari probleme vor fi în Vaslui și Galați. De la Digi24, ministrul Fechet a mers la Romania TV. Dacă a schimbat televiziunea, a schimbat și prognoza: „Efectele Ciclonului Ashley se vor simți în special în sudul şi centrul teritoriului, Carpații Meridionali și de Curbură, cu posibile efecte şi în zona de sud-est a țării”.
Dacă ministrul ne spunea că va fi prăpăd când la Galați, când la Constanța, când în centrul teritoriului (deci la Brașov?), ProTV ne spunea că se vor înregistra 100 de litri/mp în… Oltenia.
Anterior, Elena Mateescu, citată de Știrile Observator, ne asigura că „începând de sâmbătă şi până luni, ne aşteptăm la cantităţi mai mari în sud-vest şi centrul țării.” Pentru România Liberă, aceeași Elena Mateescu anunța că ploile cele mai puternice vor fi în Banat, Crișana și Maramureș.
De joi, cam toate televiziunile și presa centrală au anunțat că și Bucureștiul (singurul care scăpase până atunci de prorocirile apocaliptice ale specialiștilor) este în zona în care sunt așteptate cele mai puternice ploi.
„Ciclonii europeni” – o mare harababură
În Oceanele Atlantic, Pacific și Indian se produc anual zeci de furtuni puternice, denumite – după locul în care se formează – uragane, taifunuri sau cicloni tropicali. Un uragan tipic are vânturi de 200-300 km/h și aduce frecvent precipitații peste 200-300 de litri/mp.
În lipsa uraganelor (care nu afectează niciodată Europa) meteorologii de pe Vechiul Continent trebuie să se chinuie zdravăn să americanizeze domeniul și să identifice fenomene cu care să ne terorizeze. Deocamdată, singura soluție găsită de ei a fost aceea a botezării furtunilor mai semnificative – ceea ce ar putea fi de natură să creeze senzația falsă că furtunile noastre seamănă cât de cât cu uraganele sau taifunurile.
Rezultatul acestei inițiative a fost o mare harababură, care poate fi admirată în toată splendoarea pe pagina de Wikipedia dedicată „ciclonilor europeni”: Avem circa 20 de autorități meteo, grupate în opt echipe fără niciun criteriu administrativ, ci mai degrabă pe baze de prietenii între meteorologi, mândrie națională, sau afinități lingvistice. În unele țări denumirea ciclonilor e dată de agențiile meteo, în altele e dictată de universități, sau inventată de presa locală.
Fiecare din aceste entități operează cu propriile reguli și etaloane și nu de puține ori ceea ce e considerat „ciclon european” de o țară, e clasat ca „furtună obișnuită” de alta. La polul opus, când o furtună generează efecte în mai multe țări, fiecare universitate sau agenție meteo de pe parcurs vine cu altă denumire.
Cel mai recent exemplu în acest sens e „Ciclonul Boris”: Numit astfel de italieni, el s-a deplasat către nord și a generat 99% din efecte deasupra Europei Centrale, unde a fost rebotezat „Anett” de către germani. La noi – probabil pentru că „Boris” sună mai amenințător decât „Anett” – presa ne-a făcut capul calendar cu Boris timp de două săptămâni, deși majoritatea celor afectați de furtună au cunoscut-o sub numele de „Ciclonul Anett”…
Babalaul Ashley ascunde incompetența autorităților
Cu prilejul precedentelor două runde de furtuni, autoritățile din România au fost prinse ca de obicei cu pantalonii în vine. La finalul verii pompierii au dat patru alarme, toate patru întârziate, și doar norocul și inspirația oamenilor a făcut ca pe la Vama Veche de exemplu să nu decedeze cineva.
Ulterior, cu prilejul inundațiilor din Galați, doamnele de ANM s-au acoperit cu un cod portocaliu, plus niște alarme Roalert în miez de noapte, când oricum nu mai putea face nimeni nimic.
Până la inundațiile din Galați, ministrul mediului jongla cu PET-uri, făcea reclame la fotovoltaice, se ducea la conferințe despre cloud-ul guvernului si chema fraierii pe Facebook la evenimentul anual în care voluntarii fac curățenie în locul autorităților și operatorilor privați.
După inundații (la fel ca după ploile din august) Mircea Fechet nu a demarat nicio anchetă, ca să afle de ce ne mor oameni – deși avem chipurile cel mai performant sistem de avertizare din Europa. În același timp, pe Facebook cetățenii i-au reproșat: „Mor oamenii la noi ca în Asia de sud-est – dar acolo măcar se produc tsunami!”
Ei bine, iată că dacă nu avem tsunami, de data asta ministrul și ANM-ul au reușit să o pună de un ciclon. Iar în lipsa unui ciclon real, de unul imaginar.
Lecția de la ANM (cu avertizările date la alibi), a fost însușită la nivel guvernamental. Ministrul s-a acoperit, speriindu-ne cu Babalaul Ashley. În paralel, ne-a terorizat o săptămână întreagă că vine debit de 7-8.000 mc pe Dunăre (în fiecare primăvară vine debit de 10.000, și nu se dă de ceasul morții nimeni).
Dacă digurile țin și dacă plouă prea puțin, trăiască ministrul, guvernul și arafatul, că ne-au scăpat de un pericol (inexistent). Iar dacă se lasă iar cu inundații, mortul e de vină – cu nu s-a speriat destul!
La ce trebuie să ne așteptăm în mod real
Dacă dinspre autorități nu prea putem să ne așteptăm la nimic, să vedem măcar care e situația meteorologică: Furtuna care nu a fost să fie să se numească Ashley a murit acum câteva ore în Marea Baltică. Frontul rece asociat ei ajunge sâmbătă după-amiaza în vestul României, provocând niscai ploi.
În același timp, dinspre Mediterana se formează noi arii depresionare, iar deasupra Europei Centrale se dezvoltă un anticiclon. Efectul cumulat al acestora va aduce vânt puternic în nordul României și o masă de aer rece care pătrunde treptat spre sud. În același timp, aer mai cald și umed e tras dinspre Marea Neagră, deasupra masei de aer rece.
Treptat, frontul cald asociat acestei inversiuni se retrage spre Marea Neagră. Cel mai mare pericol vine de la acest front cald, care stagnează de duminică până luni după amiază, deasupra unor din zonele cel mai rău afectate la inundațiile precedente – Moldova, estul Munteniei și Dobrogea.
Un articol de Răzvan PETRE
