Direcţia Drept European şi Armonizare Legislativă

OBIECTIVE GENERALE

Departamentul pentru Afaceri Europene, prin direcţia juridică de specialitate, asigură un permanent filtru de compatibilitate a legislaţiei interne cu cea europeană, şi, în acest sens, contribuie la îndeplinirea obligaţiilor care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, respectiv a celei de armonizare legislativă şi de creare a unui cadru legislativ adecvat pentru aplicarea dreptului comunitar. În îndeplinirea acestui obiectiv general, Departamentul pentru Afaceri Europene urmăreşte şi respectarea cerinţelor unei mai bune reglementări (Better Regulation), demers prioritar al Comisiei Europene, care implică studiile de impact realizate anterior promovării măsurilor legislative, transparenţa şi consultarea celor interesaţi, în condiţiile reducerii costurilor şi sarcinilor administrative. Îndeplinirea acestor obiective are ca efect asigurarea unui cadru de reglementare care să permită cetăţenilor şi mediului de afaceri din România să benefi…

OBIECTIVE GENERALE

Departamentul pentru Afaceri Europene, prin direcţia juridică de specialitate, asigură un permanent filtru de compatibilitate a legislaţiei interne cu cea europeană, şi, în acest sens, contribuie la îndeplinirea obligaţiilor care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, respectiv a celei de armonizare legislativă şi de creare a unui cadru legislativ adecvat pentru aplicarea dreptului comunitar. În îndeplinirea acestui obiectiv general, Departamentul pentru Afaceri Europene urmăreşte şi respectarea cerinţelor unei mai bune reglementări (Better Regulation), demers prioritar al Comisiei Europene, care implică studiile de impact realizate anterior promovării măsurilor legislative, transparenţa şi consultarea celor interesaţi, în condiţiile reducerii costurilor şi sarcinilor administrative. Îndeplinirea acestor obiective are ca efect asigurarea unui cadru de reglementare care să permită cetăţenilor şi mediului de afaceri din România să beneficieze de toate drepturile şi oportunităţile oferite de Piaţa Internă a Uniunii Europene.

Temeiul juridic

Activităţile direcţiei se desfăşoară în baza şi potrivit art.3 al OUG nr.133/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Afaceri Europene în subordinea primului-ministru cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 20 alin.6 al HG nr.561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobari

Activitatea principală a Direcţiei Drept European şi Armonizare Legislativă are în vedere asigurarea transpunerii corecte, complete şi la termen a directivelor şi crearea cadrului normativ necesar aplicării directe a regulamentelor şi deciziilor europene.

În acest sens, direcţiile de acţiune sunt următoarele:

1. Examinarea şi avizarea proiectelor de acte normative cu relevanţă comunitară şi examinarea propunerilor legislative ale Parlamentului

Avizează, în mod obligatoriu, proiectele de acte normative care urmăresc transpunerea în legislaţia naţională a actelor normative comunitare, care creează cadrul juridic necesar aplicării acestora ori care prezintă relevanţă comunitară.

Totodată, avizează şi monitorizează stadiul adoptării propunerilor de modificare, completare sau abrogare a legislaţiei naţionale în vigoare, care sunt promovate în scopul evitării declanşării procedurilor prevăzute la art.3 alin.(1) lit.j din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.133/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau a condamnării României înaintea instanţelor comunitare; în acest scop, colaborează cu Serviciul Contencios Comunitar.

La solicitarea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul – Guvernul României -, examinează propunerile legislative sub aspectul compatibilităţii cu reglementările comunitare, în vederea formulării punctului de vedere al Guvernului asupra acestora.

De asemenea, prezintă punctul de vedere al Departamentului pentru Afaceri Europene în cadrul comisiilor parlamentare, atunci când pe ordinea de zi a acestor comisii se află proiecte de acte normative sau propuneri legislative cu relevanţă comunitară în legătură cu care Departamentul pentru Afaceri Europene, prin Direcţia Drept European şi Armonizare Legislativă, a formulat un punct de vedere.

2. Organizarea şi/sau participarea la grupuri de lucru inter-ministeriale pentru elaborarea unor actelor normative compatibile cu dreptul european

DAE are obligaţia de a organiza grupuri de lucru inter-ministeriale pentru transpunerea unor directive europene cu grad ridicat de complexitate. Astfel, pot fi menţionate: Grupul de lucru constituit în scopul transpunerii şi implementării Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul Pieţei Interne, Grupul de lucru pentru transpunerea Directivei 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (Inspire) sau Grupul de lucru constituit pentru re-transpunerea Directivei 2006/24/CE privind reţinerea datelor .

De asemenea, alături de Secretariatul General al Guvernului, coordonează lucrările Grupului de lucru pentru ameliorarea cadrului de reglementare.

Prin direcţia de specialitate, Departamentul pentru Afaceri Europene, coordonează lucrările grupurilor de lucru care au ca obiectiv crearea cadrului juridic necesar aplicării directe a regulamentelor şi deciziilor europene.

3. Prin direcţia de specialitate, Departamentul pentru Afaceri Europene asigură notificarea, în baza de date a Comisiei Europene, a măsurilor naţionale de transpunere a directivelor comunitare (denumite „măsuri naţionale executare„), în scopul îndeplinirii obligaţiei de notificare a acestora. Notificarea reprezintă etapa finală a traiectoriei parcurse de un proiect de act normativ care preia, în dreptul intern, o directivă europeană, şi, în acelaşi timp, o condiţie formală pentru evitarea declanşării unei acţiuni în necomunicarea măsurilor de transpunere (un act normativ naţional în vigoare care transpune, dacă nu figurează în baza de date a Comisiei, nu poate evita un asemenea demers al instituţiei europene respective). Procesul de notificare se desfăşoară potrivit unei Metodologii specifice.

În acest context, direcţia de specialitate realizează următoarele acţiuni:

• coordonează reţeaua inter-ministerială constituită în vederea îndeplinirii obligaţiei de notificare;
• identifică, pentru fiecare directivă în parte, instituţiile competente să elaboreze măsurile naţionale de transpunere;
• monitorizează demersurile realizate de către instituţiile naţionale competente în contextul transpunerii corecte şi complete a directivelor comunitare, dar şi al notificării, în vederea respectării termenelor de transpunere;
• verifică documentele necesare pentru notificarea măsurilor naţionale de executare, documente transmise de către instituţiile competente a elabora aceste măsuri (pentru fiecare directivă se transmit: Monitoarele Oficiale ale României în care au fost publicate măsurile naţionale de executare (în format electronic pdf) şi tabelele de concordanţă între directivă şi măsurile naţionale de executare (în format electronic word);
• declară tipul transpunerilor (totale sau parţiale) în urma consultărilor cu instituţiile naţionale competente ce poartă responsabilitatea transpunerii directivelor;
• realizează notificarea propriu-zisă a măsurilor naţionale de executare, prin introducerea acestora în baza de date a Secretariatului General al Comisiei Europene;
• prezintă lunar Guvernului situaţia măsurilor naţionale de executare pentru directivele semnalate de Comisia Europeană şi pentru cele al căror termen de transpunere a expirat sau urmează să expire într-un termen de trei luni.

În acest context, Departamentul, prin direcţia de specialitate, elaborează, actualizează şi monitorizează Programul Naţional pentru Transpunerea şi Notificarea Directivelor, un instrument electronic, care conţine directivele cu termen de transpunere în anul în curs, pe baza căruia instituţiile competente, reprezentate în reţeaua inter-ministerială privind notificarea, îşi asumă transpunerea acelora din domeniul de responsabilitate şi termenele de comunicare căre Departament a documentelor.  

4. Coordonarea demersurilor privind crearea cadrului juridic necesar aplicării  regulamentelor, a deciziilor şi a deciziilor-cadru comunitare 

În acest context, realizează următoarele acţiuni:

• coordonează lucrările grupurilor de lucru inter-ministeriale constituite în vederea creării cadrului juridic necesar aplicării regulamentelor, deciziilor şi decizilor-cadru comunitare;
• elaborează lista regulamentelor, a deciziilor şi a decizilor-cadru comunitare în vigoare şi relevante pentru România, identificând şi instituţiile naţionale competente pentru crearea cadrului juridic necesar aplicării acestor acte normative comunitare;
• centralizează informaţiile transmise de către instituţiile relevante referitoare la măsurile ce se impun a fi adoptate în vederea creării cadrului juridic necesar aplicării regulamentelor comunitare, deciziilor şi decizilor-cadru şi la termenele în care acestea vor fi realizate;
• monitorizează demersurile realizate de instituţiile naţionale competente în contextul creării cadrului juridic necesar aplicării directe a regulamentelor comunitare, deciziilor şi decizilor-cadru;
• formulează puncte de vedere cu privire la propunerile formulate de instituţiile naţionale competente în cadrul acestui demers;
• redactează situaţii în materie.

5. Coordonarea procesului de evaluare a gradului de compatibilitate a legislaţiei naţionale în vigoare cu actele normative comunitare

În acest scop, direcţia de specialitate din  cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene, formulează propuneri în vederea accelerării procesului de transpunere şi implementare. Aceste propuneri sunt transmise instituţiilor competente în vederea elaborării actelor normative necesare.

6. Participarea, prin reprezentanţi, la grupurile de lucru organizate la nivel european pe problematici incluse în domeniul de competenţă

La aceste reuniuni, reprezentanţii DAE asigură, alături de instituţiile de resort, după caz, exprimarea punctului de vedere naţional. Astfel, spre exemplu, la nivelul Comisiei Europene, reprezentanţii Departamentului pentru Afaceri Europene participă la lucrările Grupului Consultativ pentru transpunerea şi aplicarea dreptului comunitar, ale Comitetului Consultativ pentru Piaţa Internă, ale Grupului la nivel înalt de experţi naţionali în domeniul ameliorării cadrului de reglementare şi ale Grupului de puncte naţionale de contact pentru exerciţiul de măsurare a costurilor administrative şi de reducere a sarcinilor administrative. La nivelul Consiliului, este asigurată participarea DAE la Grupul de lucru Legal data processing (e-Law, N-Lex).

7. Departamentul pentru Afaceri Europene este punct naţional de contact pentru problematica Pieţei Interne 

În acest context, asigură participarea României în cadrul Comitetului Consultativ pentru Piaţa Internă (IMAC)formulând, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale relevante, poziţia României asupra temelor aflate pe agenda acestuia.

8. Asigură organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional SOLVIT 

Responsabilităţi:

8.1. Asigurarea comunicării în cadrul reţelei punctelor de contact de la nivelul administraţiei publice centrale;

8.2. Realizarea demersurilor necesare soluţionării cazurilor cu care a fost sesizat sistemul SOLVIT, astfel:

8.2.1 în ipostaza de centru de origine, centrul naţional SOLVIT are următoarele atribuţii:

• primirea sesizărilor persoanelor fizice şi juridice;
• verificarea admisibilităţii sesizărilor;
• înregistrarea sesizărilor admisibile în baza de date a Comisiei Europene şi contactarea centrului SOLVIT responsabil;
• asigurarea comunicării permanente cu petentul pe durata gestionării cazului;
• comunicarea către petent a motivelor de inadmisibilitate, în cazul sesizărilor care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi gestionate prin SOLVIT.

8.2.2. în ipostaza de centru responsabil, centrul naţional SOLVIT are următoarele atribuţii:

• verificarea admisibilităţii sesizărilor;
• realizarea demersurilor necesare pe lângă autoritatea naţională competentă în scopul soluţionării, în termen, a sesizărilor acceptate;
• asigurarea comunicării permanente cu centrul de origine pe durata    gestionării cazului;

8.3. Realizarea demersurilor necesare înregistrării în baza de date a  tuturor aspectelor relevante privind gestionarea cazurilor SOLVIT;

8.4. Asigurarea promovării sistemului SOLVIT;

8.5. Extinderea eforturilor privind soluţionarea cazurilor şi în ceea ce priveşte cazurile SOLVIT +, în concordanţă cu eforturile derulate de Comisia Europeană în această materie;

Situaţiile de transpunere incorectă, incompletă, aplicare necorespunzătoare sau neaplicare a dreptului european în România, care sunt aduse la cunoştinţa Departamentului pentru Afaceri Europene prin intermediul SOLVIT, şi care se constituie în „deficienţe structurale” de transpunere sau aplicare a acestor norme, îşi pot găsi soluţionarea ca urmare a demersurilor realizate de instituţia noastră, care deţine un rol de coordonator al ansamblului afacerilor europene.

9.  Participarea în cadrul demersului naţional privind Ameliorarea cadrului de reglementare (Better Regulation)  

Pornind de la ideea că actele normative joacă un rol esenţial în dezvoltarea generală a oricărei societăţi, Strategia Europeană pentru Creştere şi Ocupare (Strategia Lisabona Revizuită – SLR) plasează printre elementele sale cheie obiectivul „ameliorării cadrului de reglementare”, ca şi condiţie sine qua non pentru ca Uniunea Europeană să devină „cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere sustenabilă, de a crea mai multe şi mai bune locuri de muncă şi de creştere a coeziunii sociale”.

Potrivit documentelor comunitare în materie, strategia comunitară pentru „ameliorarea cadrului de reglementare” are în vedere trei aspecte esenţiale:

• promovarea elaborării şi aplicării la nivelul UE a instrumentelor necesare pentru „ameliorarea cadrului de reglementare”, în special simplificarea legislativă, reducerea sarcinilor administrative şi evaluarea impactului;
• o strânsă colaborare cu statele membre pentru a garanta că principiile care stau la baza unei „ameliorării cadrului de reglementare” sunt aplicate în mod uniform de către toţi legislatorii din UE;
• un dialog constructiv consolidat între destinatarii actelor normative şi legislatorii, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.

Broşura „O mai bună legiferare pe înţelesul tuturor” oferă o imagine de ansamblu a Strategiei comunitare pentru o mai bună legiferare.

Direcţia Drept European şi Armonizare Legislativă asigură reprezentarea României în cadrul Grupului la nivel înalt de experţi naţionali în domeniul ameliorării cadrului de reglementare, înfiinţat conform Deciziei CE nr. 210/2006.

În cadrul Direcţiei funcţionează punctul naţional de contact pentru exerciţiul Comisiei Europene de măsurare a costurilor administrative şi de reducere a sarcinilor administrative

În contextul atenţiei deosebite pe care instituţiile comunitare, în special Comisia Europeană o acordă „ameliorării cadrului de reglementare”, alături de SGG şi CNP, DAE (prin Direcţia Drept European şi Armonizare Legislativă şi Direcţia Strategii UE şi Monitorizare post-aderare) a coordonat lucrările grupului de lucru inter-ministerial constituit în vederea implementării documentelor programatice comunitare referitoare la ameliorarea cadrului de reglementare şi a identificării bunelor practici în materie, demers finalizat prin elaborarea Strategiei pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale 2008-2013 şi a Planului de acţiuni aferent acesteia.

Totodată, DAE, prin direcţia de specialitate este responsabil de monitorizarea implementării pilonului privind aplicarea dreptului comunitar din cadrul documentului programatic menţionat.

10. Coordonator Naţional al Sistemului informatic pentru Piaţa Internă – IMI  

Sistemul de informare al pieţei interne (IMI) este un instrument electronic conceput pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre administraţiile statelor membre UE. Acesta constă într-o platformă unică, disponibilă în toate limbile oficiale ale UE, care permite statelor membre să realizeze un schimb rapid de informaţii şi, astfel, să se angajeze într-o cooperare zilnică mai eficace, în vederea aplicării corecte a legislaţiei privind piaţa internă. Astfel cum este conceput, IMI este destinat să contribuie la depăşirea unor obstacole practice importante, precum culturi administrative şi de lucru diferite, limbi diferite şi lipsa unor parteneri clar identificaţi în celelalte state membre. Obiectivul acestui sistem este de a reduce sarcinile administrative şi de a creşte eficienţa şi eficacitatea cooperării zilnice dintre statele membre.

Pentru început, IMI este utilizat pentru a veni în sprijinul dispoziţiilor referitoare la asistenţa reciprocă din Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, revizuită, şi al dispoziţiilor referitoare la cooperarea administrativă din cadrul Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul Pieţei Interne. IMI este conceput ca un sistem general, care vine în sprijinul unor domenii multiple din legislaţia privind piaţa internă şi se intenţionează ca utilizarea acestuia să fie extinsă, pe viitor, şi la alte domenii legislative.

Autorităţile competente române cooperează, prin intermediul IMI, cu autorităţile competente din celelalte state membre, în vederea asigurării controlului prestatorilor de servicii şi al serviciilor pe care aceştia le prestează, în baza Capitolului VI – Cooperarea administrativă din OUG nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România.

11. Punct naţional de contact pentru Oficiul TAIEX  al Comisiei Europene

După o perioadă de zece ani, în care România a beneficiat de programele Instrumentului de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţii, ca nouă membră a Uniunii Europene, calitatea de stat beneficiar a ţării noastre urmează să înceteze, facilitatea tranzitorie alocată de la data aderării fiind, în prezent, la final. România continuă, însă, să participe în cadrul TAIEX prin experţii naţionali, în calitate de lectori şi specialişti, care transmit, la rândul lor, ţărilor beneficiare, exemple de bune practici.