Balivernele şefilor Administraţiei de Meteorologie (ANM) sunt contrazise de imaginile radar. Furtuna ce a lovit Timişoara era vizibilă încă de la graniţa dintre Serbia şi Bosnia – cu cel puţin două ore înainte ca furtuna să facă victime în ţara noastră. Primul avertisment a fost dat oficial cu câteva minute înainte ca vijelia să lovească Timişoara – un cod galben – şi acesta îndoielnic, având în vedere lunga tradiţie ANM de a falsifica şi antedata prognozele.
Ulterior, ANM a inventat scuze și explicații. Imediat după ce imaginile dezastrului provocat de furtună au îngrozit o ţară întreagă, şefii Administraţiei de Meteorologie (ANM) au dat fuga la trusturile de presă amice Puterii și în special la specialiștii în spălat imaginea de la Antena 3, pentru a justifica şi „ambala” eşecul penibil în prevenirea efectelor devastatoare ale vijeliei. S-au îndrugat baliverne – că norii au fost prea joşi – sau prea înalţi! – că România a fost lovită de un ciclon, şi, mai ales – că totul s-a petrecut cât ai zice „Peşte!” şi nimeni nu ar fi putut da un avertisment la timp.
În loc de anchetă – muşamalizare
Înainte de a trece la informaţiile care demontează afirmaţiile şefilor ANM, să trecem în revistă câteva dintre afirmaţiile – unele banale, altele de-a dreptul aiuritoare – prin care aceştia au încercat să dreagă busuiocul.
Directorul executiv al ANM, Florinela Georgescu, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, a declarat că vârful norilor era foarte sus, la 10-13 km. În realitate, aceasta este limita superioară a troposferei – stratul atmosferei în care sunt localizate fenomenele meteo – iar toţi sau aproape toţi norii de furtună formaţi în perioada mai-octombrie ating aceste altitudini. În acelaşi interviu, Florinela Georgescu „scăpa” informaţia că fenomenele severe din ziua de 17 septembrie „s-au asociat unui front atmosferic dezvoltat din Bosnia-Herţegovina, peste Serbia, peste Ungaria şi mai sus (sic!), înspre nord.”
Directorul General ANM, Elena Mateescu, a aruncat pe piaţă termenul „mezociclon” în emisiunea Sinteza Zilei. Deşi pronunţat cu jumate de gură şi definit destul de ambiguu, termenul a rezonat puternic. A doua zi, deja presa de senzaţie vorbea despre cicloane tropicale în România şi despre „Irma de România”. În realitate, mezociclonul este doar o componentă a unora din norii de furtună, cu diametre de doar 2-10 km, şi care poate însoţi uneori fenomene severe, fără a fi neapărat cauza lor. ANM nu a furnizat nicio înregistrare radar Doppler sau alt fel de dovadă care să certifice faptul că în zona Timişoarei s-ar fi dezvoltat un mezociclon, sau o „supercelulă” – un alt termen de impact, utilizat destul de liberal de şefa ANM.
Imaginile radar ANM demonstrează că șefa ANM minte
Printre serviciile oferite de ANM se află şi o arhivă a imaginilor surprinse de radarul meteo, din 10 în 10 minute. Aceste imagini sunt, conform standardelor internationale, notate cu ora UTC, iar în paranteză cu ora României. Pentru data de 17.09.2017, ele arată deja puternica furtună încă de la ora 14.10, când ea se afla la graniţa dintre Bosnia şi Serbia. La 14.20, pe imaginile radar poate fi văzută deja caracteristica „bow echo” – arcuirea liniei de precipitaţii – care este un indicator clar al unei furtuni cu vijelie puternică. La 15.10, furtuna e deja pe teritoriul României. Pe imagine se pot observa nu una ci două asemenea linii arcuite de precipitaţii care au trecut de Novi Sad (pe teritoriul Serbiei, în Voivodina) şi care se unesc şi converg spre Timişoara. La acea oră, ANM emisese (teoretic) deja primul avertisment cu Cod Galben, pentru „intensificări ale vântului care pot depăşi la rafală 55-60 km/h, izolat 70 km/h şi care trecător pot lua aspect de vijelie”. Codul Portocaliu a fost emis (teoretic) la 15.28, când asupra Timişoarei se strângeau primii nori de furtună. Pe imaginea radar de la 15.30, linia de precipitaţii e la circa 10 km de oraş, rafalele – ce precedau ploaia, făcând deja ravagii pe străzile urbei. (vezi foto jos. Dă click pe foto pentru a accesa un montaj cu evoluția furtunii, așa cum se vede din datele radar ANM)
Am menţionat mai sus caracteristica „bow echo” – imagine radar în formă arcuită. Acesta este un semnal clar pentru emiterea urgentă a unui avertisment de vijelie, fiind un reper cunoscut de toţi meteorologii din lumea civilizată. Specialiştii ANM, care dispuneau de imagini radar care să le indice tipul fenomenului cu o oră înainte, au dat primul avertisment (aşa cum a declarat Elena Mateescu în emisiunea „100 de minute” de la Antena 3), nu după radar, ci pe sistemul brevetat de pe vremea lui Pazvante – după ce măsurătorile de la staţia meteo din Sânnicolau Mare au indicat vânt spre suta de kilometri. (vezi foto jos. Imaginea de pe radarul ANM, respectiv schema unui Bow Echo, preluată de la facultatea de meteorologie a Embry–Riddle Aeronautical University)
„Specialiştii” ANM mint, dar îşi acoperă urmele
În acest fel, fără să vrea, directorul general ANM dovedeşte că meteorologii ANM fie dormeau pe ei, fie sunt groaznic de incompetenţi. Primul avertisment, cu Cod Galben, e dat – aşa cum spune Elena Mateescu – după ce furtuna lovise Sânnicolau Mare, pentru „judeţele Timiş şi Arad”. Aţi observat probabil contradicţia – avertismentul pentru Jud. Timiş e dat când furtuna era deja în judeţul Timiş, pe baza măsurătorilor de la Sânnicolau. Implicit, directorul ANM admite că cei aflaţi în această localitate şi în cei 25 de kilometri care o separă de graniţa de vest avertizarea a venit după ce fenomenul se produsese.
Deşi s-a bâlbâit groaznic în explicaţii, Elena Mateescu a reuşit – cu largul concurs al moderatorului şi invitaţilor emisiunii de la Antena 3 – o spectaculoasă operaţiune de muşamalizare. Imaginile radar arătau clar că meteorologii ANM nu au fost în stare să prevadă o furtună care le apăruse pe ecrane cu 1-2 ore în avans. Prin urmare, acestea au fost eliminate din montaj. Deşi s-a lăudat în repetate rânduri că România deţine cel mai performat sistem radar meteo din sud-estul Europei, iar pe site-ul ANM imaginile radar sunt actualizate cu precizie de ceas, Elena Mateescu s-a folosit în emisiune exclusiv de imagini satelitare oferite de serviciul comercial Sat24. Pentru mai multă siguranţă şi ca nimeni să nu înţeleagă nimic, a fost prezentată o hartă a Europei, pe care România figura cât două palme (Sat24 oferă imagini radar şi pe regiuni, nu doar la scară mare, dar pe acelea exista riscul ca cineva să se prindă că lucrurile nu stau chiar cum spune şefa ANM). Evident, nimeni din platou nu a întrebat-o pe Elena Mateescu de ce nu sunt folosite imaginile radar ale ANM, sau de ce sunt folosite în schimb imaginile satelitare ale unei companii private. (vezi foto jos, click pentru a mări foto)
Din nefericire, există YouTube
Pentru Elena Mateescu şi ceilalţi oficiali care ne-au minţit că furtuna din Timişoara şi vestul României a fost un fenomen izolat, unic şi produs instantaneu, fix deasupra ţării noastre, mai există, din nefericire, încă o problemă – site-ul YouTube.
Înregistrările postate aici de mai mulţi oameni din nordul Serbiei dovedesc că afirmaţii de genul „furtuna s-a intensificat local deasupra Timişoarei”, „a fost un fenomen local, imposibil de prevăzut” sunt lipsite de fundament. Vă prezentăm în continuare câteva asemenea înregistrări.
În prima, furtuna e surprinsă la Şid, înainte de Novi Sad (Serbia, regiunea autonomă Voivodina). În această fază, e vijelie moderată şi plouă puternic.
În a doua înregistrare, făcută tot în zona Voivodina, furtuna seamănă cu ce am văzut la Timişoara – nori ameninţători, vânt puternic ce ridică pe sus o imensă furtună de praf.
A treia înregistrare e făcută pe autostradă, lângă Srmski Karlovci (vezi semn de circulaţie la secunda 37), la sud de Novi Sad. Vântul puternic acoperă şoseaua cu praf şi mizerie. Traficul e paralizat.
A patra înregistrare este cea mai spectaculoasă. Un conducător auto surprinde un puternic „downburst” – rafală verticală, care distruge mai mulţi copaci şi proiectează crengi şi mizerie pe parbrizul maşinii. După care face cale întoarsă şi e lovit de partea din spate a furtunii. Filmarea e realizată în oraşul sârb Zrenjanin – localitate care poartă şi numele românesc Becicherecul Mare – şi care e aflată aproximativ la aceeaşi latitudine cu Sânnicolau Mare. Ora locală de pe cameră, care e mai mult sau mai puțin cea corectă, este 14.07 (ora României 15.07).
Un articol de Răzvan PETRE
Video 1
{youtube}YipOJPiRBT8{/youtube}
Video 2
{youtube}be2aDW99yf4{/youtube}
Video 3
{youtube}3IpIu0dsRAg{/youtube}
Video 4
{youtube}utP-TPNRbDQ{/youtube}