Exclusiv

De ce blochează ARBDD dezvoltarea zonei Săcele-Vadu?

La începutul verii, pe pagina de Facebook a Administrației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), a apărut o postare în care se anunța că în doar două zile, pe plaja „sălbatică” Vadu au sosit 7000 de turiști. ARBDD mai spunea în postare că deși a împărțit cu generozitate amenzi (foto sus), mai mulți turiști „își recunosc fapta, își asumă plata amenzii, însă nu vor să părăsească locul (mașina sau cortul)”.

Zeci de mii de turiști iau cu asalt în fiecare vară această plajă, își parchează mașinile și campează direct pe nisip și lasă în urmă tone de gunoaie. În fiecare vară, inspectorii ARBDD descind pe plaja Vadu și se mulțumesc să își facă norma de amenzi, în loc să încerce să elimine cauza problemei.

Primarul comunei Săcele, Ion Oprea, are o soluție (instaurarea unui turism organizat, cu zone speciale pentru campare și cazare, pubele de gunoi, toalete, restaurante, organizate pe terenurile private din zonă, astfel încât plaja să rămână liberă), dar se lovește tocmai de opoziția ARBDD.

Primăria Săcele a elaborat un Plan Urbanistic General (PUG), care s-a blocat însă la avizul de mediul, pe care ar fi trebuit să îl dea ARBDD. Instituția a dat cel mai prost calificativ posibil Studiului de evaluare adecvată, spunând, printre altele, că în zonă ar fi habitate naturale neantropizate. E greu de înțeles cum poate fi caracterizat drept neantropizat un loc plin de mașini, corturi, rulote și turiști, care lasă în urmă tone de deșeuri, așa cum recunosc chiar reprezentanții ARBDD!

Ce prevede PUG-ul inițiat de Primăria Săcele

PUG-ul, ca orice plan de acest gen, împarte localitatea Săcele (care se întinde acum de la Marea Neagră până la DN 22) în mai multe unități teritoriale de referință: intravilanul, extravilanul, terenul arabil, fiecare cu reglementări specifice.

Partea dinspre mare, trebuia tratată ca o unitate individuală, cu niște reguli mai speciale, acestea fiind incluse și în planul de urbanism al ARBDD.

Proiectul de Plan Urbanistic General al comunei Săcele

Grindul Chituc este împărțit în trei zone mari: zona strict protejată, zona tampon și zona economică, cu grade diferite de protecție a mediului. Plaja Vadu se află în zona economică a grindului Chituc, unde, conform planului de management al ARBDD, se pot desfășura activități turistice și alte activități economice.

Ca să desfășori activități turistice, trebuie ca zona respectivă să fie prinsă în intravilan, pentru că e nevoie de autorizații de construire, fie că e vorba doar de un camping sau o parcare. Prin urmare, Primăria Săcele a inclus această zonă în PUG, în intravilan.

În PUG-ul propus de noi, plaja este liberă, urmează o zonă tampon și apoi terenurile pe care se poate construi, care oricum în acest moment sunt proprietăți private. Ideile noastre se refereau la o dezvoltarea construcțiilor, în scară. Adică, primul rând, primele proprietăți, 500 de metri de la mare, doar parter, următoarele P+1, apoi P+2, respectiv P+3, astfel încât să nu apară, ca în alte locuri, aberații urbanistice.

Venisem și cu o soluție de alimentare cu apă, pentru că noi avem o stație de pompare cu puțuri mari, la doar 3 kilometri, în satul Traian. Venisem și cu o stație de tratare a apei uzate…”, a declarat primarul Oprea.

Zona prezintă un puternic impact negativ produs de turism necontrolat”

În anul 2015, Primăria a solicitat aviz de mediu asupra Planului Urbanistic General. Acest aviz de mediu are două componente: Studiul de evaluare adecvată și Raportul de mediu.

După o documentare uriașă, completări, modificări, Studiului de evaluare adecvată i s-a acordat cel mai prost calificativ de către ARBDD, adică nota D. Argumentul principal a fost că acea zonă este neantropizată. Adică necălcată de om. Cum pot să spună așa ceva?

Facsimil din răspunsul trimis de către ARBDD Primăriei Săcele

Nu mai zic că în planul urbanistic am introdus o serie de reglementări care să protejeze mediul, astfel încât camparea și activitățile turistice să se desfășoare pe proprietăți private. La oameni, nu pe domeniul statului, reducându-se astfel presiunea supra proprietății publice și asupra siturilor de interes comunitar”, a relatat primarul comunei Săcele.

Legat de argumentul ARBDD că zona este neantropizată, reprezentanții primăriei ne-au pus la dispoziție copia unui studiu comandat firmei Wildlife Management, tocmai la sugestia ARBDD. Una dintre concluziile acestui studiu, care a fost efectuat în teren și a durat 6 luni, este că „Zona prezintă un puternic impact negativ produs de turism necontrolat”.

Facsimil din studiul realizat de Wildlife Management

După ce a primit calificativul D pentru Studiul de evaluare adecvată, Primăria a continuat procedura conform legii și a trecut la a doua fază, Raportul de mediu, pe care l-a depus în urmă cu doi ani la ARBDD.

Timpul a trecut și nu s-a întâmplat nimic, cu excepția faptului că pe la conducerea ARBDD s-au perindat patru guvernatori.

Timp de trei ani, ne-au tot dat să facem tot felul de studii, dar nu ne-au dat nici un răspuns clar. Cu un singur guvernator, domnul Țibuleac, am putut să avem un dialog rațional. A stat de vorbă cu toți primarii de pe teritoriul ARBDD din județul Constanța și am încercat împreună să găsim soluții. Din păcate, și dumnealui a fost schimbat foarte repede de la conducerea ARBDD.

Am reluat discuția cu penultimul guvernator, domnul Munteanu, în cadrul unei ședințe unde s-a constituit o minută și a rămas ca să depunem documentația, luând toate lecțiile din urmă, să refacem planul și să continuăm cu raportul de mediu. Asta se întâmpla în martie 2020. La sfârșitul lunii martie, am primit răspuns de le ei că, analizând toată această poveste, consideră că trebuie s-o luăm de la zero și să redepunem documentația pentru avizul de mediu!”, a adăugat primarul Oprea.

O temere nejustificată

Aparent, principala îngrijorare a oficialilor ARBDD este că dacă vor aproba PUG-ul, zona se va dezvolta necontrolat și se va umple de betoane. Primarul Oprea spune că aceasta e o temă falsă, pentru că oricine va dori să construiască după aprobarea PUG-ului va trebui oricum să obțină, punctual, autorizație de mediu de la ARBDD.

Cu ce ne-am confruntat cel mai mult la toate comitetele astea tehnice de analiză a PUG-ului nostru a fost următoarea replică a celor de la ARBDD: <dacă noi vă dăm avizul acum la PUG, toată lumea poate să construiască ce vrea>! Noi le-am explicat că PUG stabilește niște principii, niște obiective și niște direcții de strategie de dezvoltare a unei zone din punct de vedere urbanistic. El nu stabilește ce se construiește acolo. Fiecare investiție individuală, prin lege, merge la avizare la ARBDD. Ei pot să controleze asta. Chiar și pentru un gard, ARBDD trebuie să dea un aviz de construcție. Dacă nu se pliază pe Planul general de urbanism al Deltei, nu dau avizul. Avizul de mediu este obligatoriu. Mergând pe această idee, noi am înțeles că de fapt ei confundă investiția privată, adică PUZ-ul, cu ceea ce înseamnă PUG.

O discuție similară a fost legată de căile de acces care apar în PUG. Ei au spus că: <Dacă noi vă avizăm, mâine voi vă apucați de turnat asfalt, pentru că aici ne-ați desenat niște străzi>. Am încercat să le explicăm că este normal acest lucru, pentru că mai există și alți avizatori pe circuitul unui PUG și aceștia solicită să se stabilească, de principiu, care sunt căile de acces în zona respectivă. Asta nu înseamnă că noi ne apucăm să turnăm asfalt. De altfel, o astfel de lucrare din fonduri publice trebuie să obțină obligatoriu un aviz de mediu tocmai de la ARBDD. Și atunci, tu ARBDD, poți să-mi spui că nu-i bine să pun asfalt și voi căuta alta variantă, care poate fi piatră sau o enzimă specială care se pune pe drumuri, sau pur și simplu doar îndreptarea drumului cu lama. Adică orice am face, ARBDD nu este eliminat oricum din acest proces de avizare”.

Toată lumea ar avea doar de câștigat

În final, haideți să vedem ce ar însemna aprobarea PUG-ului de către ARBDD:

  • asigurarea condițiilor pentru un turism civilizat
  • limitarea impactului negativ asupra mediului (camparea și cazarea s-ar face în spații special amenajate, pe terenuri private, deșeurile ar fi colectate corespunzător, apa reziduală și menajeră ar ajunge în fose închise)
  • taxa de acces în perimetrul ARBDD ar putea fi colectată corect, prin intermediul unităților de cazare
  • servicii de pază și salvamar, contractate de Primărie (care în acest moment nu are voie să angajeze astfel de servicii, plaja fiind „sălbatică”)
  • locuri de muncă pentru localnici și dezvoltarea economică a întregii zone
  • creșterea veniturilor la bugetul local

Mihai Răzvan ROTARU

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

To Top