Geopolitica

Cu o diplomație octogenară, România trăiește eșec după eșec

Numai în primele șase luni ale anului în curs, cu o diplomație condusă tragic (parțial tragicomic) de domnul Teodor Meleșcanu, România a înregistrat următoarele eșecuri în planul politicii sale externe:
– A exercitat o președinție amorfă, confuză, neproductivă și slabă a Consiliului Uniunii Europene (sunt numeroase argumente în acest sens; nu este locul potrivit – și nici oportunitatea – pentru enumerarea acestora).
– A ratat toate șansele/oportunitățile de a-și consolida imaginea, prestigiul, profilul pe continent și în plan regional.
– A boicotat perseverent candidatura unui cetățean român pentru o înaltă funcție în sistemul Uniunii Europene.
– A fost în mod repetat/sistemic subiectul/ținta unor numeroase dezbateri, interogații și acțiuni ale instituțiilor Uniunii Europene privind derapajele de la justiție și statul de drept.
– Și-a înrăutățit permanent imaginea în plan extern, prioritar în Uniunea Europeană.
– A perpetuat un sistem care a împiedicat, în dimensiuni de masă, exercitarea dreptului constituțional la vot de către cetățenii români din străinătate în marja alegerilor europarlamentare din mai a.c. Notă: Documentul elaborat de MAE român pentru a-și disculpa ministrul în funcție în dosarul privind organizarea defectuoasă a alegerilor europarlamentare în afara țării este (eufemistic spus) lamentabil din punct de vedere al organizării, argumentării etc.
– A asistat fără implicări pro-active la degradarea întregului climat de securitate și stabilitate regională.
– A cauționat prin pasivitate eșecuri ale politicilor europene la est de România – în Ucraina, R. Moldova etc.
– A facilitat, prin politici pasive, interne, neconvingătoare: ratarea/suspendarea/amânarea proiectului pro-european al R. Moldova; implementarea unor politici sistemice de reducere a drepturilor comunității românești din Ucraina etc.
Numeroase obiective concrete/punctuale stabilite în planul politicii externe pentru perioada 2016-2020 sunt ratate sau compromise în mod ireversibil: ridicarea MCV, aderarea efectivă a României la Spațiul Schengen etc.
Mai nou, ieri, România, a ratat (în fața contracandidatei directe pentru locul oferit Europei de Est, Estonia; votul final: Estonia 132 voturi vs România 58 voturi) obiectivul de a obține un post de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru intervalul 2020-2021. Candidatura a fost asumată deopotrivă de către Președintele României (https://www.mae.ro/node/42813) și Ministerul de resort, Ministerul Afacerilor Externe (https://mpnewyork.mae.ro/node/1984).
Ministerul Afacerilor Externe al României a gestionat întreaga problematică a candidaturii României din punct de vedere administrativ, procedural, al lobby-ului aferent etc. MAE român a avut sarcina concretă de a desfășura activități diplomatice convingătoare pentru a atinge numărul de voturi necesar îndeplinirii obiectivului național de a (re)deveni din nou membru nepermanent al CS al ONU. Chiar dacă și alți actori relevanți din România au partea lor de vină și responsabilitate (Administrația Prezidențială, Guvernul României etc.), vina prioritară pentru acest eșec aparține fără nici o îndoială Ministerului Afacerilor Externe al României – personal ministrului de resort.
Acesta își mai poate adăuga pe lista uriașă de eșecuri a politicii externe a României din ultimii ani și ratarea obiectivului României de a redeveni membru nepermanent al CS al ONU. Doar cu titlu de exemplu, iată cum își aprecia ministrul de externe succesele de etapă în acest domeniu în marja vizitei sale la New York, în 2017: “Vizita ministrului Teodor Meleșcanu la New York, în perioada 31 mai-3 iunie 2017, a reprezentat un efort diplomatic susținut de sensibilizare a statelor membre ale ONU referitor la candidatura României, oferind prilejul prezentării principalelor idei, propuneri, proiecte pe care țara noastră intenționează să le promoveze atât în cadrul campaniei, cât și pe durata exercitării mandatului în CS ONU. Ecourile înregistrate pe parcursul vizitei, alături de interesul exprimat de interlocutori pentru continuarea dialogului și a cooperării cu România pe temele înscrise pe agenda ONU, dar și în plan bilateral au reconfirmat larga apreciere de care țara noastră se bucură în plan internațional, prin prisma contribuției semnificative la avansarea agendei de pace, securitate și prosperitate a Organizației” https://mpnewyork.mae.ro/node/1984.
Domnule Meleșcanu, surpriză: la 7 iunie a.c, votul din plenul Adunării Generale a ONU privind alegerea celor 5 noi membri nepermanenți ai CS pentru perioada 2020-2012 a probat că România NU se bucură în plan internațional de larga apreciere” pe care o menționați mereu în mod ipocrit și politicianist. Mai mult, Dvs. ați redus, prin diplomația neangajantă, lipsită de viziune, claritate, curaj, inițiative pro-active etc. (o diplomație octogenară) nivelul de credibilitate și apreciere al României sub nivelul de care se bucură în plan mondial Estonia, țară cu cca 1,3 milioane de locuitori și care celebrează în aceste zile, în premieră, atingerea obiectivului pe care Dvs. l-ați ratat pentru România.
Cauzele acestui eșec sunt multiple (o parte a acestora au fost enunțate/devoalate în spațiul public), însă responsabilul prioritar este ministrul de externe în funcție.
Nescuzând și/sau neminimalizând defel vina și responsabilitatea celorlalți actori interni (Administrația Prezidențială, Guvernul etc.) pentru acest eșec, subliniez că acest moment este din nou unul care oferă ministrului român de externe în funcție șansa de a reda MAE român demnitatea pe care o merită DEMISIONÂND DIN FUNCȚIA PE CARE O DEȚINE FĂRĂ CINSTE ÎN ACEST MOMENT – DE CEA DE MINISTRU DE EXTERNE AL ROMÂNIEI.
Nota Bene: Corpul profesional al MAE român, care va fi făcut, cu siguranță, numeroase demersuri pentru a nu rata acest obiectiv al politicii noastre externe, nu trebuie să cadă sub incidența evaluărilor critice actuale. Profesionalismul și abnegația multora dintre foștii mei colegi, diplomați ai României, sunt dincolo de orice îndoială. Numai că aceștia nu sunt reprezentați adecvat la vârful ministerului, acolo unde aerul tare al funcțiilor de stat slăbește vederea periferică…
Noul eșec diplomatic al României cere abordări corecte și pertinente de analiză/evaluare, pentru ca țara noastră să evite rușinea de a mai produce eșecuri de acest gen / de acest nivel în perioada următoare.
Cine, astăzi, în fața acestui eșec lamentabil al diplomației românești, se mai mulțumește cu evaluări protocolare, ipocrite, eufemistice etc. (refuzându-le sau condamnându-le chiar pe cale oneste și curajoase) înseamnă că nu prețuiește și nu iubește suficient România și că nu îi pasă cu adevărat de reușitele sale în plan extern.
Eșecul de ieri reprezintă o nouă oportunitate pentru evaluări cinstite și pentru măsuri adecvate.
Într-o primă etapă, două măsuri se impun: demisia de urgență a ministrului de externe și colaborarea de facto pe teme prioritare de interes extern între Administrația Prezidențială și MAE român, dincolo de interesele personale, politice, electorale etc. ale unora dintre cei care reprezintă astăzi aceste instituții.

(foto: cursdeguvernare.ro)

Diplomat Dorin POPESCU

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top