Consiliul Afaceri Generale a adoptat, miercuri, 13 aprilie, Concluziile privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Potrivit Concluziilor formulate în urma dezbaterilor, Consiliul sprijină Strategia UE pentru regiunea Dunării şi ia notă de faptul că planul de acţiune aferent a fost elaborat de către Comisia Europeană pe baza unei consultări cu statele membre, ţări terţe şi alte părţi interesate.
Consiliul subliniază faptul că punerea în aplicare a Strategiei Dunării trebuie să se realizeze fără întârziere şi admite că este necesară o structură de guvernanţă pentru implementarea şi monitorizarea acestei Strategii. În acelaşi timp, încurajează statele membre implicate să faciliteze începerea punerii în aplicare şi subliniază importanţa crucială a participării statelor terţe în atingerea obiectivelor Strategiei.
Totodată, Consiliul invită Comisia Europeană să joace un rol de lider în coordonarea strategică a etapelor cheie de implementare a Strategiei, în pa…
Consiliul Afaceri Generale a adoptat, miercuri, 13 aprilie, Concluziile privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Potrivit Concluziilor formulate în urma dezbaterilor, Consiliul sprijină Strategia UE pentru regiunea Dunării şi ia notă de faptul că planul de acţiune aferent a fost elaborat de către Comisia Europeană pe baza unei consultări cu statele membre, ţări terţe şi alte părţi interesate.
Consiliul subliniază faptul că punerea în aplicare a Strategiei Dunării trebuie să se realizeze fără întârziere şi admite că este necesară o structură de guvernanţă pentru implementarea şi monitorizarea acestei Strategii. În acelaşi timp, încurajează statele membre implicate să faciliteze începerea punerii în aplicare şi subliniază importanţa crucială a participării statelor terţe în atingerea obiectivelor Strategiei.
Totodată, Consiliul invită Comisia Europeană să joace un rol de lider în coordonarea strategică a etapelor cheie de implementare a Strategiei, în parteneriat cu statele membre şi în conformitate cu principiul subsidiarităţii. O altă cerinţă a Consiliului vizează asigurarea unei transparenţe totale şi a unei vizibilităţi sporite a procesului de implementare a Strategiei Dunării.
De asemenea, Consiliul invită Comisia şi statele membre implicate să sprijine obiectivele Strategiei prin facilitarea coordonării fondurilor UE şi instrumentelor existente şi prin simplificarea normelor relevante pentru implementarea de proiecte rapide şi eficiente. Se are în vedere şi un potenţial sprijin din partea instituţiilor financiare relevante pentru realizarea şi finanţarea Strategiei.
Concluziile Consiliului vin ca urmare a lansării, de către Comisia Europeană, la sfârşitul anului trecut (9 decembrie), a propunerii de Strategie a UE pentru regiunea Dunării şi cei 115 milioane de locuitori din această zonă. Strategia a avut ca punct de plecare o iniţiativă comună a Austriei şi României, care au solicitat în 2008 un astfel de demers.
Regiunea Dunării cuprinde 14 ţări, dintre care opt sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria şi România), iar şase dintre acestea nu sunt state membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Moldova şi Ucraina).
Principalele provocări cu care se confruntă regiunea sunt potenţialul de transport naval nevalorificat, lipsa legăturilor rutiere şi feroviare, eforturile necoordonate în domeniul educaţiei, al cercetării şi al inovării şi ameninţările la adresa mediului. Pornind de la aceste provocări, Strategia Dunării îşi propune dezvoltarea potenţialului economic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu ale regiunii.
Prin stabilirea unui cadru pentru cooperare pe termen lung privind o mare varietate de aspecte, Strategia Dunării va avea un rol-cheie pentru îmbunătăţirea transportului durabil, realizarea conexiunii între sistemele energetice, protecţia mediului, conservarea resurselor de apă şi stimularea climatului de afaceri.
Strategia privind Regiunea Dunării va fi implementată cu sprijinul fondurilor europene existente, fără a fi puse la dispoziţie resurse adiţionale. Având în vedere că se concentrează asupra creşterii durabile, Strategia Dunării va contribui într-o mare măsură la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Strategia Dunării reprezintă cel de-al doilea format de cooperare macro-regională din cadrul Uniunii Europene, după Strategia UE pentru regiunea Marii Baltice cu scopul de a realiza o coordonare mai eficientă a resurselor existente. Strategia conţine un Plan de Acţiune detaliat bazat pe patru piloni: conectarea regiunii Dunării, protecţia mediului în regiunea Dunării, asigurarea prosperităţii regiunii Dunării şi, respectiv, consolidarea regiunii Dunării.
Cu toate că Strategia nu are un orizont limitat de timp, acesta include obiective clare şi cuantificabile, precum: creşterea cu 20% a transportului de marfă pe Dunăre până în 2020; reducerea până în 2020 a nutrienţilor pentru a readuce ecosistemele din Marea Neagră la nivelurile din 1960; garantarea accesului la internet în bandă largă de mare viteză pentru toţi cetăţenii UE din regiune până în 2013 sau asigurarea unei populaţii viabile de sturioni de Dunăre până în 2020.
În vederea îndeplinirii acestor obiective, Strategia cuprinde o serie de acţiuni care presupun: modernizarea flotei de nave fluviale; construcţia a două poduri peste fluviu între România şi Bulgaria; promovarea regiunii Dunării ca destinaţie turistică; construirea de staţii de tratare a apelor reziduale dacă este necesar; înfiinţarea de centre comune de cercetare şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale comunităţilor rome.
Pe lângă faptul că a fost unul dintre promotorii acestui demers, România s-a implicat activ în activitatea desfăşurată la nivel european de elaborare a acestei strategii, prin transmiterea de contribuţii naţionale, precum şi prin participarea sau organizarea de evenimente în cadrul procesului consultativ organizat de Comisie. În continuare, eforturile se vor concentra pe asigurarea îndeplinirii efective a acţiunilor şi pe punerea în practică a proiectelor care să conducă la realizarea de progrese durabile în regiune.
Mai multe detalii privind decizia Consiliului găsiţi aici.
