Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), în parteneriat cu Instituţia Prefectului Judeţului Dolj au organizat,joi, 21 octombrie conferinţa “Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene”.
Lucrările conferinţei au fost deschise de către prefectul judeţului Dolj, domnul Eugen Georgescu.
Aspectele legate de problematica “Tratatului de la Lisabona” au fost prezentate de domnul profesor universitar dr. Andrei Popescu, Agent al Guvernului României pe lângă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, alături de o serie de experţi ai DAE, şi de domnul profesor univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu, decanul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA.
La conferinţă au participat şi reprezentanţi ai mediului academic craiovean, reprezentanţi ai prefecturilor din Vâlcea, Gorj şi Olt, aleşi locali, repr…
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), în parteneriat cu Instituţia Prefectului Judeţului Dolj au organizat,joi, 21 octombrie conferinţa “Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene”.
Lucrările conferinţei au fost deschise de către prefectul judeţului Dolj, domnul Eugen Georgescu.
Aspectele legate de problematica “Tratatului de la Lisabona” au fost prezentate de domnul profesor universitar dr. Andrei Popescu, Agent al Guvernului României pe lângă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, alături de o serie de experţi ai DAE, şi de domnul profesor univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu, decanul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA.
La conferinţă au participat şi reprezentanţi ai mediului academic craiovean, reprezentanţi ai prefecturilor din Vâlcea, Gorj şi Olt, aleşi locali, reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, studenţi şi jurnalişti.
Discuţiile s-au axat pe principalele modificări aduse de Tratatul de la Lisabona, lucrările fiind structurate pe trei paneluri – „Noile provocări la adresa spaţiului administrativ european”, „Perspectivele creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii” şi, respectiv, „Spaţiul public european – o Europă a cetăţenilor.”
