Comisia Europeană a adoptat miercuri, 13 octombrie, o comunicare privind siguranţa activităţilor offshore legate de petrol şi gaze, anunţând că ia în calcul introducerea unor noi standarde la nivelul UE, care să includă criterii de acordare a permiselor de foraj, controale pe platforme şi mecanisme de control al siguranţei.
Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a afirmat cu această ocazie că: „Siguranţa nu este negociabilă. Trebuie să ne asigurăm că în apele europene nu va avea loc niciodată un dezastru asemănător celui din Golful Mexic. Iată de ce propunem ca bunele practici existente deja în Europa să devină un standard pentru întreaga Uniune Europeană.”
Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene (COM), comunicarea adoptată de colegiul comisarilor, intitulată „Abordarea provocărilor la adresa siguranţei activităţilor offshore de exploatare a petrolului şi gazelor”, recomandă adoptarea unei legislaţii specifice a UE privind platformele petroliere, …
Comisia Europeană a adoptat miercuri, 13 octombrie, o comunicare privind siguranţa activităţilor offshore legate de petrol şi gaze, anunţând că ia în calcul introducerea unor noi standarde la nivelul UE, care să includă criterii de acordare a permiselor de foraj, controale pe platforme şi mecanisme de control al siguranţei.
Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a afirmat cu această ocazie că: „Siguranţa nu este negociabilă. Trebuie să ne asigurăm că în apele europene nu va avea loc niciodată un dezastru asemănător celui din Golful Mexic. Iată de ce propunem ca bunele practici existente deja în Europa să devină un standard pentru întreaga Uniune Europeană.”
Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene (COM), comunicarea adoptată de colegiul comisarilor, intitulată „Abordarea provocărilor la adresa siguranţei activităţilor offshore de exploatare a petrolului şi gazelor”, recomandă adoptarea unei legislaţii specifice a UE privind platformele petroliere, în scopul asigurării celor mai ridicate standarde de siguranţă din lume, anunţând că o propunere legislativă formală ar putea fi prezentată la începutul anului 2011.
Conform sursei citate, comunicarea Comisiei vizează standarde privind prevenţia, măsurile de reacţie şi răspunderea financiară, COM propunând ca atunci când se acordă permise pentru noi foraje, statele membre să se asigure că respectivele companii petroliere îndeplinesc cerinţelor esenţiale ale UE: să aibă un plan de urgenţă şi să demonstreze că au la dispoziţie mijloacele financiare necesare pentru a compensa daunele cauzate mediului de un eventual accident.
La capitolul controale, Comisia propune ca platformele petroliere să fie controlate de autorităţile naţionale, iar aceste sarcini de supraveghere ale autorităţilor naţionale să fie evaluate de experţi independenţi. Totodată, Comisia Europeană invocă necesitatea standardelor tehnice pentru echipamentele de siguranţă, care să garanteze autorizarea exclusivă a echipamentelor de control, mai ales dispozitivele de prevenire a exploziilor, care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de siguranţă.
În privinţa daunelor şi reacţiilor în cazul unor dezastre ecologice, Comisia precizează că acele companii petroliere responsabile trebuie să cureţe şi să remedieze daunele cauzate mediului în urma unui accident într‑o zonă aflată la maximum 200 de mile nautice de coastă.
De asemenea, Comisia a explicat că această abordare este necesară la nivelul întregii UE, deoarece daunele ecologice, economice şi sociale generate de un eventual accident în larg au efect transfrontalier.
Potrivit unei statistici prezentate de Comisia Europeană, din cele 12 ţări ale Spaţiului Economic European (SEE) care desfăşoară activităţi offshore, doar Norvegia raportează derularea unor activităţi de foraj marin la adâncimi de până la 1.300 de metri. Şi România a acordat o autorizaţie de foraj în Marea Neagră, la o adâncime de 1.000 de metri.
Dintre cele aproape 900 de instalaţii de foraj offshore care funcţionează în UE, 486 se află în Regatul Unit, 181 în Ţările de Jos, 61 în Danemarca, două în Germania, două în Irlanda, 123 în Italia, patru în Spania, două în Grecia, şapte în România, una în Bulgaria şi trei în Polonia.
Decizia Comisiei Europene vine în urma exploziei platformei Deepwater Horizonsdin Golful Mexic, din data de 20 aprilie, lucru care a determinat reanalizarea normelor existente privind platformele petroliere.
În acest sens, Parlamentul European a adoptat, în data de 7 octombrie, o rezoluţie non-legislativă, în care sublinia faptul că UE trebuie să impună reguli mai stricte privind siguranţa explorării de petrol şi compensaţiile în cazul unei maree negre, precum cea din Golful Mexicului, solicitând Comisiei să revizuiască legislaţia în vigoare în temeiul căreia deţinătorii de licenţe de exploatare offshore a petrolului pot închiria instalaţiile unor părţi terţe.
