Comisia Europeană a dat publicităţii, vineri, un Raport către Parlamentul European şi Consiliu privind implicaţiile socio-economice ale cultivării organismelor modificate genetic (OMG), pe baza contribuţiilor statelor membre, aşa cum s-a solicitat în concluziile Consiliului pentru Mediu din decembrie 2008.
Raportul, realizat pe baza rezultatelor unei consultări lansate de Comisie (COM) pentru analiza implicaţiilor socio-economice ale cultivării OMG-urilor, arată faptul că informaţiile existente se bazează frecvent pe idei preconcepute despre cultivarea acestor organisme, care nu sunt sprijinite de fiecare dată de dovezi ştiinţifice şi statistice.
Analiza COM menţionează că, în general, contribuţiile statelor membre şi ale celorlalte părţi interesate au fost expresia unor opinii polarizate, bazate pe informaţii limitate privind contextul european şi influenţate de percepţia iniţială pozitivă sau negativă a respondenţilor privind culturile rezistente la insecte (Bt) sau culturi…
Comisia Europeană a dat publicităţii, vineri, un Raport către Parlamentul European şi Consiliu privind implicaţiile socio-economice ale cultivării organismelor modificate genetic (OMG), pe baza contribuţiilor statelor membre, aşa cum s-a solicitat în concluziile Consiliului pentru Mediu din decembrie 2008.
Raportul, realizat pe baza rezultatelor unei consultări lansate de Comisie (COM) pentru analiza implicaţiilor socio-economice ale cultivării OMG-urilor, arată faptul că informaţiile existente se bazează frecvent pe idei preconcepute despre cultivarea acestor organisme, care nu sunt sprijinite de fiecare dată de dovezi ştiinţifice şi statistice.
Analiza COM menţionează că, în general, contribuţiile statelor membre şi ale celorlalte părţi interesate au fost expresia unor opinii polarizate, bazate pe informaţii limitate privind contextul european şi influenţate de percepţia iniţială pozitivă sau negativă a respondenţilor privind culturile rezistente la insecte (Bt) sau culturile cu toleranţă la erbicide (HT) în Europa şi în lume.
Comisia a concluzionat că înţelegerea semnificaţiei şi sferei dimensiunii socio-economice a cultivării OMG-urilor variază în mod semnificativ în rândul statelor membre şi al părţilor interesate. Potrivit COM, discuţiile s-au concentrat asupra coexistenţei dintre abordările pro-OMG şi abordările pro-convenţionale/organice de-a lungul lanţului de aprovizionare, impactul asupra biodiversităţii, modificarea practicilor agricole şi posibilităţile de comercializare a produselor, constatându-se existenţa unei game largi de puncte de vedere asupra tuturor acestor aspecte.
Observaţiile statelor membre participante s-au concentrat în mare măsură asupra impactului social şi economic al cultivării OMG-urilor în etapele iniţiale ale lanţului de aprovizionare, cum ar fi producţia de seminţe, cultivarea, apicultura şi creşterea animalelor.
Mulţi respondenţi au subliniat faptul că eventualele evaluări socio-economice din viitor ar trebui să ia în consideraţie şi etica, precum şi alte politici europene (piaţa internă, Politica Agricolă Comună, protecţia mediului etc.), precum şi oportunităţile şi constrângerile juridice la nivel internaţional (în special, în ceea ce priveşte compatibilitatea cu acordurile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi cu Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea).
Potrivit Raportului menţionat, din contribuţiile primite, reiese că numai şapte state membre – Republica Cehă, Germania, Spania, Franţa, Portugalia, România şi Slovacia, au experienţă acumulată în trecut sau în prezent în cultivarea porumbului rezistent la dăunători (Bt) MON 810 în scopuri comerciale. O altă concluzie a analizei COM, este că România a indicat că a cultivat soia HT pe teritoriul naţional înainte de aderarea la UE, fapt ce a dus la creşterea randamentelor cu 31%, în medie.
Astfel, Raportul constată printre altele că, datele economice referitoare la paradigma europeană au provenit din studii efectuate în statele membre cu experienţă în cultivarea de plante modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători. Aceste studii au demonstrat că, în situaţia în care buruienile şi dăunătorii creează probleme mari, agricultorii care cultivă plante modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători ar putea beneficia de recolte mai mari.
Pentru a completa contribuţiile statelor membre, Raportul conţine şi o trecere în revistă a literaturii ştiinţifice internaţionale existente privind dimensiunea socială şi economică a cultivării OMG-urilor.
Totodată, Raportul demonstrează că analizele economice conferă o imagine bună asupra impactului economic la nivelul exploataţiilor agricole pe plan mondial, în special pentru plantele modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători. Totuşi, este de reamintit că informaţiile disponibile privind impactul social şi efectele pe termen lung asupra lanţului alimentar sunt limitate sau chiar absente.
Pe de altă parte, Raportul oferă o revizuire a constatărilor proiectelor de cercetare finanţate de UE privind perspectivele socio-economice ale cultivării OMG-urilor (CO-EXTRA, SIGMEA, CONSUMERCHOICE).
Conform COM, Raportul privind OMG-urile este punctul de plecare pentru statele membre, Comisia Europeană, Parlamentul European şi toate părţile interesate în procesul de analizare a acestui subiect sensibil. Comisia recomandă ca discuţiile privind OMG-urile să fie aprofundate, pentru a permite evoluţia de la percepţii polarizate la rezultate mai tangibile şi mai obiective.
COM propune, de asemenea, definirea unui set factori fiabili şi indicatori socio-economici exacţi, pentru a identifica într-un mod uniform consecinţele socio-economice ale cultivării OMG-urilor în întreaga UE, inclusiv asupra lanţului alimentar.
Consiliul Mediu din data de 4 decembrie 2008 a solicitat statelor membre colectarea şi schimbul de informaţii relevante cu privire la implicaţiile socio-economice ale cultivării OMG-urilor asupra lanţului alimentar, iar Comisiei să pregătească un raport, pe baza acestor informaţii.
Comisia a obţinut informaţiile cu ajutorul unui chestionar trimis statelor membre, şi statelor participante la Spaţiul Economic European (Islanda, Norvegia şi Liechtenstein). COM a primit contribuţii din partea a 25 de state membre (în afară de Bulgaria şi Italia), Norvegia şi câteva părţi implicate, ultimul răspuns fiind primit în ianuarie 2011.
Mai multe detalii privind Raportul COM privind OMG-urile găsiţi aici.
