Comisia Europeană a publicat luni, 11 aprilie, al treilea Raport privind punerea în aplicare a Deciziei Cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, în perioada 2007-2009.
Raportul Comisiei (COM) relevă faptul că, deşi mandatul european de arestare este un instrument foarte folositor pentru statele membre în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, există loc de îmbunătăţire a modului în care este aplicat sistemul, care în prezent funcţionează pe încrederea reciprocă între sistemele judiciare naţionale.
Astfel, COM arată că eficacitatea mandatului european de arestare poate fi afectată de aspecte legate de respectarea drepturilor fundamentale în statele membre şi de o posibilă utilizare excesivă a mandatelor în cazuri care nu prezintă o importanţă deosebită.
Potrivit analizei COM, responsabilitatea de a realiza principalele îmbunătăţiri în modul în care mandatul european de arestare es…
Comisia Europeană a publicat luni, 11 aprilie, al treilea Raport privind punerea în aplicare a Deciziei Cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, în perioada 2007-2009.
Raportul Comisiei (COM) relevă faptul că, deşi mandatul european de arestare este un instrument foarte folositor pentru statele membre în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, există loc de îmbunătăţire a modului în care este aplicat sistemul, care în prezent funcţionează pe încrederea reciprocă între sistemele judiciare naţionale.
Astfel, COM arată că eficacitatea mandatului european de arestare poate fi afectată de aspecte legate de respectarea drepturilor fundamentale în statele membre şi de o posibilă utilizare excesivă a mandatelor în cazuri care nu prezintă o importanţă deosebită.
Potrivit analizei COM, responsabilitatea de a realiza principalele îmbunătăţiri în modul în care mandatul european de arestare este pus în aplicare le revine statelor membre care ar trebui să se asigure de faptul că sistemul nu este compromis de emiterea mai multor mandate de arestare pentru infracţiuni care nu prezintă o importanţă deosebită.
În plus, pentru emiterea unui mandat european de arestare, autorităţile judiciare naţionale ar trebui să ţină seama de gravitatea infracţiunii, de durata pedepsei, precum şi de costurile şi beneficiile executării unui mandat de arestare.
De asemenea, Comisia le solicită statelor UE să îşi completeze legislaţia internă în cazul în care aceasta nu respectă pe deplin Decizia-cadru de instituire a mandatului european de arestare, să respecte drepturile persoanelor suspectate sau acuzate de infracţiuni şi să se asigure că procurorii respectă orientările stabilite în Manualul european privind modalităţile de emitere a unui mandat european de arestare.
Totodată, COM anunţă că, în cursul lunii septembrie, va înainta propuneri concrete pentru accelerarea organizării de cursuri de formare pentru autorităţile poliţieneşti şi judiciare, precum şi pentru practicienii în domeniul dreptului pe teme legate de mandatul de arestare. COM va încuraja statele membre să pună în aplicare măsuri complementare care abordează aspecte precum transferul sentinţelor şi al hotărârilor, atunci când inculpatul nu este prezent, şi va încerca să îmbunătăţească procesul de colectare a datelor statistice privind mandatul de arestare, din statele membre, astfel încât sistemul să poată fi evaluat în mod corespunzător.
Raportul COM a evaluat modul în care statele membre ale Uniunii Europene (UE) au pus în aplicare din 2007 mandatul european de arestare, realizând o analiză a funcţionării acestuia până în prezent. Conform acestei evaluări a COM, între 2005 şi 2009, statele membre au eliberat 54.689 de mandate europene de arestare, în baza cărora au fost predate 11.630 de persoane suspectate.
Înainte de utilizarea mandatului european de arestare, procesul de extrădare dura aproximativ un an, această perioadă reducându-se în prezent la 16 zile în cazul în care persoana suspectată este de acord să se predea şi la 48 de zile în caz contrar.
În ceea ce priveşte România, autorităţile române au emis, conform analizei COM, în perioada 2007-2009, un număr de 4.756 de mandate europene de arestare, în urma cărora au fost predaţi 1.560 de suspecţi.
Mandatul european de arestare, intrat în vigoare în 2004, oferă un instrument eficient pentru extrădarea dintr-o ţară a UE în alta a persoanelor suspectate de săvârşirea unei infracţiuni.
Mai multe detalii legate de Raportul Comisiei găsiţi aici.
