În UE incendiile cauzează anual moartea a peste 400 de persoane, însă numărul oamenilor care ajung la spital pentru tratarea arsurilor este mult mai mare. Datorită activităţilor de cercetare finanţate de UE, experţii în domeniul medical vor putea să identifice mai rapid bacteriile sau ciupercile dăunătoare prezente în leziunile victimelor, care pot provoca infecţii, să pună mai repede diagnosticul şi grăbească cu mai multe zile procesul de vindecare. Până acum, pentru a identifica bacteriile care cauzează infecţiile, medicii erau nevoiţi să se bazeze pe teste microbiologice care durau câteva zile. Cercetători din Germania, Italia, Lituania și Regatul Unit au creat un mic dispozitiv electronic ce poate recunoaşte tipul de bacterii în doar câteva minute prin identificarea cantităţilor infime de gaz produs de aceste bacterii. Cu cât diagnosticarea infecţiilor este mai rapidă, cu atât mai repede pot fi trataţi pacienţii, iar acest lucru, la rândul său, are ca rezultat reducerea costurilor …
În UE incendiile cauzează anual moartea a peste 400 de persoane, însă numărul oamenilor care ajung la spital pentru tratarea arsurilor este mult mai mare. Datorită activităţilor de cercetare finanţate de UE, experţii în domeniul medical vor putea să identifice mai rapid bacteriile sau ciupercile dăunătoare prezente în leziunile victimelor, care pot provoca infecţii, să pună mai repede diagnosticul şi grăbească cu mai multe zile procesul de vindecare. Până acum, pentru a identifica bacteriile care cauzează infecţiile, medicii erau nevoiţi să se bazeze pe teste microbiologice care durau câteva zile. Cercetători din Germania, Italia, Lituania și Regatul Unit au creat un mic dispozitiv electronic ce poate recunoaşte tipul de bacterii în doar câteva minute prin identificarea cantităţilor infime de gaz produs de aceste bacterii. Cu cât diagnosticarea infecţiilor este mai rapidă, cu atât mai repede pot fi trataţi pacienţii, iar acest lucru, la rândul său, are ca rezultat reducerea costurilor generate de spitalizări îndelungate. UE a investit în proiectul WOUNDMONITOR 1,67 milioane de euro din fondurile destinate cercetării în domeniul TIC, permițând astfel dezvoltarea unui prim prototip reuşit.
Vicepreşedintele Comisiei pentru agenda digitală, Neelie Kroes, a declarat: „În fiecare vară vedem imagini cu oameni grav răniți în incendiile care izbucnesc în gospodării sau în păduri. Datorită sprijinului financiar al UE, tehnologia dezvoltată de WOUNDMONITOR va reduce timpul de diagnosticare şi va ajuta medicii să prescrie mai rapid tratamentul corespunzător.”
În UE, majoritatea accidentelor de acest fel au loc acasă sau la locul de muncă şi afectează cu preponderenţă grupuri vulnerabile, cum ar fi bătrânii sau copiii. Stabilirea unui diagnostic timpuriu sau tratarea la timp a infecţiilor este critică pentru pacienţii cu arsuri. Totuşi, în ciuda progreselor realizate de medicina modernă, identificarea bacteriilor prezente în arsuri prin intermediul testelor microbiologice poate dura până la trei zile. Medicii pot decide tratamentul corespunzător abia după realizarea acestei identificări.
În mod tradiţional, studenţii la medicină învăţau să recunoască infecţiile bacteriene după mirosul lor caracteristic. Clinicienii şi cercetătorii din Germania, Italia, Lituania şi Regatul Unit implicaţi în proiectul WOUNDMONITOR au utilizat aceeaşi abordare, folosindu-se însă de cele mai recente tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
Cercetătorii au creat un instrument care poate identifica tipurile de bacterii pornind de la cantitățile infime de gaze volatile pe care acestea le emit şi care pot fi recunoscute olfactiv. Experții au identificat mai întâi trei tipuri majore de baterii, stafilococi, streptococi şi bacilul piocianic (pseudomonas), care provoacă aproximativ 80% din infecțiile depistate în arsuri. Apoi, au identificat substanţele chimice volatile emise de bacterii în momentul multiplicării. Cu ajutorul acestor informaţii, echipa a proiectat un instrument – cam de mărimea unei coli A4 – care conține opt senzori de gaze. Profilul reacţiilor senzorilor corespunde caracteristicilor substanţelor chimice prezente, care servesc la identificarea bacteriilor.
Acest instrument complex, dar foarte compact, a fost testat într-un spital din Manchester (Regatul Unit) și într-un spital regional din Kaunas (Lituania). Rezultatele au fost foarte satisfăcătoare, iar cercetătorii au realizat o evaluare pozitivă a nivelului de risc al instrumentului. Mai multe societăți comerciale şi-au manifestat interesul faţă de instrumentul WOUNDMONITOR. În prezent au loc negocieri pentru a se autoriza utilizarea acestuia în scopuri comerciale.
UE a contribuit la acest proiect cu fonduri în valoare de 1,67 milioane de euro provenind din cel de-al şaselea program cadru (PC 6) pentru cercetare.
Pentru mai multe detalii privind proiectul WOUNDMONITOR, a se vedea link-ul.
În cadrul ICT 2010, cel mai mare eveniment de cercetare în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor din Europa, care va avea loc la Bruxelles în perioada 27‑29 septembrie 2010, vor fi prezentate mai multe poveşti de succes legate de cercetarea finanţată de UE în acest domeniu. Jurnaliştii pot participa după ce se înregistrează la adresa.
Sursa :CE
