Investigaţii

Câte paturi de ATI are România?

La finele lunii noiembrie, președintele Iohannis declara că România a reușit să dubleze numărul paturilor de ATI, din martie 2020 și până la finalul noiembrie. La debutul pandemiei, Suedia a ales în locul carantinei lupta cu virusul – și a dublat numărul de paturi ATI, în două săptămâni. Ca noi să reușim aceeași performanță în șapte luni ar fi dubios de bine, așa că am pornit să verificăm cifrele.
Călătoria începe de la declarația președintelui. Consemnată de știrile protv, într-un articol în care se menționează (fără a se cita sursa informației) că România are actualmente ”4.000 de paturi la terapie intensivă, din care 1.392 alocate bolnavilor de Covid în stare gravă”. În același articol, președintele este citat cu o altă afirmație surprinzătoare – aceea că încă de la începutul crizei stăteam foarte bine, având un număr surprinzător de mare de paturi ATI, mai mare decât majoritatea țărilor din UE.

Atunci când ceva pare prea frumos ca să fie adevărat, probabil așa și este

Trecem peste paradoxul că președintele care ne spunea că guvernările anterioare au lăsat sistemul medical în colaps e același președinte care ne asigură că la paturi ATI eram peste majoritatea țărilor europene (al naibii colaps!). Și căutăm cifrele. Pe care le găsim într-un articol de la digi24, din 27 martie. Articolul este intitulat profetic ”Top surprinzător: România pe primele locuri în UE la capitolul ATI”. Surprinzător, dar adevărat, constată digi 24, care citează o sinteză realizată de publicația Politico (SUA). Conform acesteia, România e pe un onorabil loc 4, aproape la egalitate cu Austria și la o valoare dublă față de media europeană, în ceea ce privește paturile ATI: 21,4 paturi ATI la suta de mii de locuitori.
Din păcate, autorii textului uită să citeze (sau uită să verifice) sursa originară a informației prelucrate de Politico. Aceasta este un studiu al potențialului de paturi ATI în Europa, realizat de oameni de știință în… 2012, pe baza informațiilor publice aferente anului… 2009.

În România, pat ATI înseamnă un pat ordinar, într-o cameră pe ușa căreia e scris ATI

Avem evident nevoie de cifre mai apropiate de prezent. Și ele ne vin din Ziarul Financiar, adiția 19 martie 2020. Articolul ZF citează un medic, care de la bun început ne explică faptul că în România, cum ar zice un clasic, ”viața e complexă și are multe aspecte”: „Patul de ATI înseamnă un complex care include aparate de ventilaţie, monitor, defibrilator, aparate care previn escarele, elecardiografele, injectomate”. După ce ne explică faptul că patul de ATI nu înseamnă numai doar un obiect cu patru picioare și o saltea, medicul Dorel Săndesc, care este și vicepreședintele Societății Române pentru ATI, declară că în martie 2020 aveam ”2.643 de paturi de terapie intensivă funcţionale dintre care mai mult de jumătate sunt dotate cu ventilatoare şi alte echipemente specifice. 1.292 de paturi nu au aparate de ventilaţie mecanică”.
Astfel, începem să pricepem cum am ajuns noi spaima Europei, țara cu mai multe paturi la suta de mii de locuitori, decât Franța și Marea Britanie – la un loc! Nu prin investiții în dotări și personal, ci prin raportări fantasmagorice, în genul celor practicate pe vremea lui Ceaușescu. Practic, doar jumate din paturile raportate statisticienilor din România aveau la începutul crizei medicale dotări aferente insuficiente. Numărul efectiv de paturi era mare și în continuă creștere, dar numărul redus al ventilatoarelor, monitoarelor, injectomatelor și al celorlalte aparate aferente fiecărui pat de terapie intensivă făceau ca 50% din numărul raportat să fie reprezentat de simple piese de mobilier.

Cine l-a mințit pe președinte?

Punând cap la cap informațiile de la începutul pandemiei cu cele disponibile la finele lui noiembrie 2020, ajungem la concluzia că paturile de terapie intensivă care sunt complet dotate este aceleași ca în martie.
Numărul de paturi a crescut de la 2.643 la 4.000 (o creștere de 66%, nu de 100% cum anunța președintele). Însă numărul ventilatoarelor a rămas aproximativ același. În martie, Grupul de Comunicare Strategică raporta 1361 de ventilatoare. Ulterior, autoritățile admiteau că circa 100 de aparate figurau doar ca piese de inventar, ele fiind în realitate stricate și, deci, inutilizabile. În momentul de față, numărul de paturi ATI funcționale și dotate, alocate pacienților Covid-19, este de 1048…

Corupție și incompetență

În aprilie, guvernul anunța cu surle și trâmbițe achiziționarea a încă 400 de ventilatoare. Dar contractul – și banii aferenți – s-au dus pe apa sâmbetei. Unifarm a ”reușit” să achiziționeze peste 200 de ventilatoare, dar aceastea s-au dovedit a fi neconforme și acum ruginesc în depozitele companiei de stat. Prețul plătit pe ele a fost de trei ori mai mare decât prețul pieței, tot ce a rămas din tranzacție e un maldăr de fiare vechi, plus 78 de milioane de lei evaporate din bugetul țării.
După ce au stat cu spitalele goale pe toată perioada primăverii și verii, Arafat, Tătaru, grupul de specialiști-fantomă din grupul de suport științific și ceilalți manageri ai crizei medicale s-au culcat pe o ureche. La venirea toamnei, ei au aflat ce știe și Gâgă – că din octombrie debutează sezonul virozelor respiratorii.
Spitalele s-au umplut, iar de la centru a venit ordinul de a suplimenta numărul paturilor ATI. Cum așa ceva nu posibil peste noapte, rezultatul a fost umflarea din pix a numărului de paturi ATI și reînvierea raportărilor faraonice de pe vremea lui Ceaușescu. Un alt rezultat a fost tragedia de la Piatra Neamț, unde improvizațiile cerute de înmulțirea capacității ATI peste noapte au dus la suprasolicitarea sistemului și la decesul pacienților.

Adevărul din spatele raportărilor

În urmă cu două luni, odată cu atingerea limitei ATI, ministrul Tătaru a lansat apelul pentru suplimentarea paturilor destinate Covid-19. Pentru a face pe plac ministrului, cifrele au fost umflate cu pompa. Realitatea din spatele raportărilor triumfaliste este alta, așa cum reiese din mesajul unui cadru medical, postat pe rețelele de socializare:
”Cum poți tu ca director de spital să stai cu mâna la chipiu raportând precum raportam planul cincinal, și să spui tovarășului ministru ce a venit să vadă, dar nu a văzut decât ușa de intrare în secție, că ai pregătit o secție ptr pacienți suspecți și confirmați Covid; că ai și personal instruit și paturi (24) și aparatură??? Cum poți??? Da, în toată secția ai 24 de paturi cu tot cu cele din cabinete… Raportezi acest număr serviciului de urgență, fără să spui că ai doar 10 ventilatoare, 10 monitoare și 20 de surse de oxigen… Și stai că la cele 20 de surse de oxigen ai doar 4 debitmetre… Adică sunt neutilizabile sursele… Și paturile… Unele nu au saltele, ptr că de la spălătorie acestea vin cam la o lună după ce le-am trimis… Dar tot spitalul știe, ptr că a spus tovarășul ministru, că sunt 24 de paturi la Covid…”

Un articol de Răzvan PETRE

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

To Top