53 % dintre tinerii europeni sunt dispuşi să se deplaseze pentru muncă
Peste jumătate dintre tinerii din Europa (53 %) au declarat că sunt dispuşi – sau că le-ar plăcea – să lucreze într-o altă ţară europeană. Puţin mai mulţi şi-au exprimat preferinţa de a lucra în străinătate pe timp limitat (28 %) decât pe termen lung (25 %). Tinerii bărbaţi (56 %) s-au arătat mai dispuşi să lucreze în străinătate decât tinerele femei (49 %) şi grupa de vârstă 15-19 a fost mai dornică să lucreze în străinătate decât cei de 30-35 de ani (63 % faţă de 42 %). Persoanele cu nivel superior de calificare au arătat și un nivel mai ridicat de disponibilitate de a trăi în străinătate decât cele cu calificări de nivel secundar (55 % față de 33 %). Faptul că peste jumătate dintre tineri sunt dispuși să se deplaseze pentru muncă reprezintă o veste bună pentru piața europeană a muncii, deoarece în prezent mobilitatea forței de muncă este de numai 3 %.
Disponibilitatea tinerilor de a lucra într-o altă ţ…
53 % dintre tinerii europeni sunt dispuşi să se deplaseze pentru muncă
Peste jumătate dintre tinerii din Europa (53 %) au declarat că sunt dispuşi – sau că le-ar plăcea – să lucreze într-o altă ţară europeană. Puţin mai mulţi şi-au exprimat preferinţa de a lucra în străinătate pe timp limitat (28 %) decât pe termen lung (25 %). Tinerii bărbaţi (56 %) s-au arătat mai dispuşi să lucreze în străinătate decât tinerele femei (49 %) şi grupa de vârstă 15-19 a fost mai dornică să lucreze în străinătate decât cei de 30-35 de ani (63 % faţă de 42 %). Persoanele cu nivel superior de calificare au arătat și un nivel mai ridicat de disponibilitate de a trăi în străinătate decât cele cu calificări de nivel secundar (55 % față de 33 %). Faptul că peste jumătate dintre tineri sunt dispuși să se deplaseze pentru muncă reprezintă o veste bună pentru piața europeană a muncii, deoarece în prezent mobilitatea forței de muncă este de numai 3 %.
Disponibilitatea tinerilor de a lucra într-o altă ţară europeană
14 % dintre tinerii europeni au beneficiat de studii sau formare profesională în străinătate
Persoanele care au beneficiat de studii în străinătate prezintă și o probabilitate mai mare de a lucra în străinătate după studii. Unul din șapte (14 %) tineri europeni au declarat că fuseseră în străinătate – sau erau în străinătate la momentul sondajului – pentru învățământ sau formare profesională. Proporția varia de la 3 % în Turcia până la 39 % în Cipru și 41 % în Luxemburg.
Proporția de tineri care au petrecut o perioadă în străinătate pentru învățământ sau formare profesională
Dintre cei 14 % care petrecuseră o perioadă în străinătate pentru învățământ sau formare profesională, 43 % au făcut-o pentru învățământ superior și 26 % au realizat un stagiu într-o întreprindere ca parte a procesului de învățământ superior. 43 % au declarat că perioada petrecută în străinătate a făcut parte din educația lor școlară (învățământ secundar inferior și superior) și 33 % au declarat că a fost o parte a educației și formării lor profesionale (EFP). 21 % au participat în străinătate la un stagiu de formare sau ucenicie ca parte a programului lor EFP.
Principalul motiv al perioadei de mobilitate în străinătate a tinerilor în scop educaţional
Tinerii adulți care au terminat învățământul superior și cei care frecventează în prezent această formă de învățământ au declarat cel mai frecvent că au beneficiat de o ședere în străinătate, iar probabilitatea ca locuitorii orașelor mari să fi beneficiat de o ședere în străinătate în scop educațional a fost dublă față de cei care locuiesc în orașe și în zone rurale (21 % față de 12 %).
65 % au utilizat fonduri private pentru finanțarea mobilității lor în scop educațional
Atunci când au fost întrebați cum și-au finanțat cea mai lungă ședere în străinătate, aproape două treimi (65 %) au răspuns că au utilizat fonduri private sau economii. Programe UE, precum Erasmus, au finanțat 15 % din învățământul și formarea profesională în străinătate. 19 % dintre cei care menționează acest tip de finanțare au frecventat învățământul superior și 9 % au frecventat învățământul general secundar superior sau au participat la EFP.
Resurse financiare ale tinerilor pentru cea mai lungă şedere în străinătate
Proporția de tineri care au beneficiat de împrumuturi sau burse de studiu naționale sau regionale pentru finanțarea șederii lor în străinătate a înregistrat diferențe importante în funcție de țările incluse în sondaj. În timp ce aproximativ jumătate dintre respondenții din Norvegia, Luxemburg și Islanda au declarat că au utilizat aceste mijloace de finanțare, proporția a fost de mai puțin de 20 % în 17 dintre cele 31 de țări incluse în sondaj.
Resurse financiare pentru cea mai lungă ședere în străinătate a tinerilor
Împrumuturi și burse de studii naționale sau regionale
Competențele generale, cel mai important beneficiu al șederii în străinătate
Tinerii consideră că cel mai important beneficiu al deplasării în străinătate în scop educațional și de formare profesională sunt competențele generale, precum îmbunătățirea capacității de a vorbi o limbă străină, sensibilizarea culturală, adaptabilitatea și competențele interpersonale – toate la mare preț pentru angajatori. În 18 dintre cele 31 de țări vizate de sondaj, proporția cea mai mare de respondenți a fost de părere că îmbunătățirea competențelor lingvistice este cel mai important sau al doilea beneficiu ca importanță al șederii lor în străinătate.
Beneficiile cele mai importante ale celei mai lungi șederi a tinerilor în străinătate
Banii, principalul obstacol în calea plecării în străinătate
O mare majoritate de tineri europeni nu a petrecut nicio perioadă de timp în străinătate în scop educațional. Atunci când cei care ar fi dorit să meargă în străinătate au fost întrebați de ce n-au făcut-o, 33 % au declarat că principalul motiv a fost lipsa banilor și cheltuielile pe care le implică șederea în străinătate. Un sfert au spus că angajamentele familiale i-au împiedicat să plece în străinătate. Probabilitatea ca acest motiv să fie selectat de tinerele femei a fost mai mare decât în cazul tinerilor bărbați (31 % față de 19 %). În același fel, probabilitatea ca respondenții care au avut doar calificări de nivel general secundar inferior să selecteze acest motiv (38 %) a fost mai mare decât în cazul respondenților din celelalte grupuri educaționale (24 %-28 %).
Motivele pentru care tinerii nu au petrecut o perioadă de timp în străinătate în scop educațional, de formare profesională, sau în cadrul unei experiențe de lucru sau de voluntariat
Cei mai mulți europeni doresc să își deschidă propria afacere în viitor
43 % dintre tinerii europeni au declarat că le-ar plăcea să își deschidă propria întreprindere pe viitor, în timp ce 42 % nu s-au arătat interesați de aceasta. Proporția celor care își doreau să își deschidă propria afacere a fost în mod considerabil mai ridicată printre cei de 15-19 ani (50 %) decât printre cei de 30-35 de ani (34 %) și printre cei cu calificări obținute prin EFP și învățământ superior. 6 % dintre respondenți au declarat că și-au deschis deja propria afacere. Tinerii din Bulgaria au fost cei mai dispuși să își deschidă propria întreprindere (74 %), în timp ce tinerii italieni au fost cel mai puțin dispuși (27 %). Motivele invocate pentru lipsa dorinței de a-și deschide propria afacere au variat, dar unul din șapte respondenți a declarat că e prea riscant, iar 13 % au considerat că ar fi prea complicat.
Dorința tinerilor de a deschide o afacere
Participarea la o organizaţie
Aproape jumătate (46 %) dintre tinerii europeni sunt afiliați la un club sportiv, club de tineret sau o organizație de tineret sau culturală.
Proporția celor care au activat într-un club sportiv, club de tineret sau organizație culturală
Participarea la activităţi voluntare
Aproximativ un sfert dintre tineri (24 %) au declarat că s-au implicat într-o activitate voluntară organizată în cele 12 luni premergătoare sondajului.
Participarea la activităţi voluntare organizate
Participarea la alegeri
Opt din zece tineri (79 %) au declarat că au votat în cadrul unor alegeri politice în ultimii trei ani, la nivel local, regional, național sau european.
Participarea la alegeri la nivel local, regional, național sau UE
Metoda sondajului
Pentru acest Eurobarometru Flash „Tineretul în mișcare” (Nr. 319a+b) s-au realizat interviuri prin telefon cu 57 000 de tineri europeni între 26 ianuarie și 4 februarie 2011. Secțiunea privind educația, formarea profesională, mobilitatea și ocuparea forței de muncă a acoperit grupa de vârstă 15-35 de ani și a inclus cele 27 de state membre UE, Croația, Islanda, Norvegia și Turcia. Secțiunea privind participarea tinerilor în societate a acoperit tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din cele 27 de state membre ale UE.
Pentru mai multe informații:
Raportul Eurobarometrului Flash este disponibil la adresa de internet:
http://ec.europa.eu/public_opinion
IP/11/567
Sursa: Eurobarometru
