Vine campania electorală: politicienii scormonesc după surse de finanţare a cursei pentru prezidenţiale
În urmă cu trei săptămâni, izbucnea în presă scandalul în care Arcelor Mittal Galaţi era acuzat că sabota economia naţională. Efectul acţiunii reprezentanţilor colosului industrial indian în ceea ce priveşte blocarea activităţii societăţii portuare Comvex SA s-a resimţit aproape imediat. Veniturile companiei Comvex au suferit o diminuare considerabilă, activitatea principală a societăţii din portul Constanţa reducându-se îngrijorător de mult din cauza faptului că Arcelor Mittal a renunţat la serviciile operatorului român. Indienii de la Arcelor Mittal au preferat o variantă mult mai scumpă şi mai sinuoasă de a aproviziona cu materii prime combinatul metalurgic de la Galaţi. Varianta comercială Burgas – Canalul Bâstroe- Combinatul Arcelor Mittal Galaţi a scos din cărţi cel mai mare operator de minereu din Europa de Est, societatea Comvex SA Constanţa. Recent, în cursul săptămânii trecute, reprezentanţi ai colosului industrial Mittal au obţinut o întrevedere la nivel prezidenţial la Cotroceni în vederea negocierii situaţiei. Tot săptămâna trecută, preşedintele Băsescu a efectuat o vizită în Portul Constanţa în urma căreia a considerat că taxele portuare practicate de autorităţile Portului Constanţa sunt prea mari, sugerând că acestea ar trebui să fie micşorate.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
Războiul în afaceri, cu cheltuială mare se ţine
Faţă de practicile obstrucţioniste ale combinatului siderurgic Arcelor Mittal din Galaţi, Consiliul Concurenţei a declanşat acţiunea de investigaţie în cazul de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, reclamat de către operatorul portuar Comvex SA Constanţa. Consiliul Concurenţei a solicitat deja o serie de documente care vin să confirme starea de dependenţă economică a societăţii Comvex faţă de Arcelor Mittal Galaţi şi situaţia legată de materiile prime importate de combinatul siderurgic -minereu de fier şi cocs. Conform datelor puse la dispoziţie de Comvex rezultă faptul că aproximativ 60 % din totalul minereurilor şi materiilor prime operate prin Portul Constanţa au fost destinate aprovizionării cu materii prime a combinatului siderurgic de la Galaţi. O treime din materiile prime importate de Arcelor Mittal Galaţi este cărbunele cocsificabil, materie primă care a dispărut total, după închiderea secţiei de cocsificare de la Galaţi. Restul de două treimi din cantitatea de marfă rulată prin Comvex era minereul de fier. Ascunzându-se în spatele unei noi strategii manageriale şi de marketing prevăzută pentru creşterea competitivităţii companiei, conducerea Arcelor Mittal Galaţi a renunţat, încă de la începutul acestui an la tranzitul de materii prime prin Portul Constanţa, fapt care a condus la închiderea operaţională a terminalului Comvex precum şi închiderea secţiei de cocsificare de la Galaţi. Rezultatul imediat al acestei operaţiuni a fost concedierea unui număr de aproximativ 2.000 de angajaţi ai combinatului de la Galaţi. Tactica operării importurilor de minereu, pe ruta Burgas (Bulgaria) – Bâstroe (Ucraina), nu pare a fi atât de fezabilă pentru indienii de la Mittal Galaţi, în realitate costurile de transport dublându-se. De la 140 euro per tonă, cât costa la un moment dat cocsul produs în secţia desfiinţată de la Galaţi, preţul actual pentru cocsul importat din Spania sau Franţa se află undeva între 194 şi 212 euro per tonă. La acest preţ se mai adaugă cheltuielile de transport.
Explicaţia indiană: tarife portuare prea mari
Combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galaţi a beneficiat din partea Statului Român de numeroase facilităţi. Acesta a primit încă din anul 2002 şi până în prezent, ajutoare de stat în valoare de 1.322.000.000 dolari reprezentând scutiri de la plata taxelor de import, a TVA-ului, a CAS-ului, reduceri de tarife la gaze naturale şi electricitate, ştergerea datoriilor la bugetul de stat. Vizavi de aceste ajutoare acordate în mod dubios reprezentantul concernului indian Thierry Le Gall a declarat recent în presa centrală ca grupul siderurgic nu poate accepta de la Guvernul român ajutoare de stat şi în acelaşi timp să pericliteze aceste facilităţi, cumpărând servicii scumpe de la Comvex Constanţa care a crescut tarifele de patru ori în cinci ani. Probabil că tocmai de aceea intenţia acţionarului Arcelor Mittal de la Comvex (deţine aproximativ 36% din acţiuni) de a prelua întregul pachet de acţiuni al societăţii portuare, ar fi plauzibilă din punctul de vedere al micşorării radicale a costurilor de transport a materiilor prime prin Portul Constanţa.
În contradicţie cu declaraţiile reprezentantului Arcelor Mittal, un comunicat comun al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM), Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CNACN) şi Comvex (CMVX), menţionează: „Arcelor Mittal Galaţi nu are nici un argument economic pentru aprovizionarea cu materie primă pe ruta Burgas – Canalul Bâstroe, în dauna rutei Constanţa – Canalul Dunăre – Marea Neagră. Realitatea contrazice absolut toate argumentele domnului Thierry Le Gall (CEO al Diviziei de sud-est a Arcelor Mittal – n.red.). Costul integral al transportului prin Constanţa este de 5,77 euro /tonă, inclusiv comisioane şi asigurarea mărfurilor, în timp ce costul tranzitului prin Burgas este cuprins între 16,13 şi 19,13 euro /tonă”.
Totuşi, Comvex s-a angajat prin contract să ofere Arcelor Mittal, o viteză de operare a mărfii de 45.000 tone/zi, în situaţia în care la terminalele din Burgas vitezele de operare nu sunt mai mari de 20.000 tone/zi. De asemenea în portul Burgas au acces doar navele de tonaj redus, fapt care scumpeşte cu 6-9 euro fiecare tonă de minereu, în timp ce terminalele din portul Constanţa pot oferi operare navelor de capacitate de peste 220.000 tone.
În acelaşi timp, preţurile practicate de portul Rotterdam pentru transporturile Arcelor Mittal au crescut de patru ori între 2005 şi 2008, iar media multianuală a acestor preţuri este cu 14,57% mai mare la Rotterdam comparativ cu Constanţa. De asemenea, Arcelor Mittal Galaţi beneficiază de garanţii multiple de siguranţă pentru relaţiile de afaceri din Portul Constanţa. Prima garanţie este oferită prin contractul de asociere pe 30 de ani încheiat în 1996 între SIDEX Galaţi şi Comvex, prin care combinatul siderurgic şi operatorul portuar au instalat, prin contribuţia ambelor părţi, echipamente de cheu pentru operare marfă în valoare de peste 21 milioane de dolari, echipamente care sunt utilizate obligatoriu pentru aprovizionarea cu prioritate cu materii prime a combinatului siderurgic de la Galaţi.
Un alt avantaj este cel oferit de operaţiunile portuare efectuate de Comvex pentru alţi clienţi, operaţiuni unde sunt utilizate echipamentele comune. Şi din această activitate Arcelor Mittal a câştigat şi câştigă bani. Pentru anul 2009, stau dovadă facturile emise de Arcelor Mittal şi achitate de către Comvex.
Situaţie manipulată politic?
Recent, sindicatele şi patronatele afectate de această situaţie au solicitat declasificarea contractului privatizării combinatului siderurgic Galaţi. Se doreşte aflarea conţinutului clauzelor contractuale şi a altor specificaţii din acel contract. Declasificarea contractului ar atrage probabil un mare scandal. În preajma alegerilor prezidenţiale din România acest lucru nu este de dorit, aşa că, profitând de precedentul fostelor prezidenţiale, indienii de la Mittal au trecut la jocul pasiv. Săptămâna trecută se pare că a avut loc o întâlnire directă la Cotroceni cu şeful statului. În aceeaşi săptămână, preşedintele Băsescu a venit în Portul Constanţa şi a constatat că tarifele portuare sunt prea mari şi a sugerat că ar trebui modificate. După câte se ştie, Mittal a fost şi unul din sponsorii de bază ai PNL în campaniile electorale, unele din facilităţile de care am vorbit mai sus fiind de fapt recunoaşterea efortului financiar din acele campanii.
