Despre anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea s-a scris mult sub aspect social şi politic. Fiind acum în plin sezon estival, este cazul să abordăm un subiect foarte puţin discutat – pierderea de către Ucraina a Perlei Mării Negre. Acest titlu i se potriveşte de minune peninsulei Crimeea, o zonă cu potenţial turistic imens şi una din destinaţiile de top pentru turiştii din spaţiul ex-sovietic (după Egipt şi Thailanda). Odată cu pierderea bazelor şi navelor militare, a teritoriului şi a unei părţi din populaţie, Ucraina a pierdut cele mai frumoase plaje de la Marea Neagră, unele din cele mai bune locuri de windsurfing, peisaje fantastice, palatele din Yalta, festivalurile KaZantip şi Koktebel şi, nu în ultimul rând, toţi banii turiştilor ruşi.
Un articol de Răzvan PETRE
Numită de Ecaterina cea Mare „perla cea mai de seamă a Coroanei ruse”, Crimeea are un potenţial turistic uriaş. Geografia regiunii este una foarte variată, cu piscuri semeţi, plaje superbe şi faleze spectaculoase, cascade, peşteri şi peisaje ce îţi taie răsuflarea. Climatul blând a consacrat Crimeea ca una din cele mai favorabile zone pentru turismul balnear, fiind deasemenea valorificate nămolurile cu rol terapeutic. În regiune se află numeroase staţiuni turistice, unele din cele mai mari tabere şcolare din lume, zeci de mii de hoteluri şi case de vacanţă, dar şi plaje şi platouri muntoase pustii, pentru amatorii de nudism şi plimbări prin natură.
Putin recuperează „Paradisul Daşelor”
În materie de petrecere a timpului liber, ruşii au două metehne – sauna rusească şi casa de vacanţă. Indiferent de venit sau statut social, orice rus visează la aceste două lucruri, preferabil combinate. Cei săraci sau cu gusturi rustice îşi construiesc casa de vacanţă (sau Daşa cum i se spune în rusă) la ţară, în pădure, sau pe malul unei ape din apropierea localităţii de domiciliu. 
Pentru elitele ruse, însă, atracţia principală a fost întotdeauna Crimeea. Complexul de Daşe de lângă Yalta devenea locul în care se reloca, pe perioada verii, toată „lumea bună” din Moscova şi Sankt Petersburg. Nobilimea şi burghezimea Rusiei Ţariste a demarat această modă, atrasă la Yalta de peisajele spectaculoase şi de climatul blând. Mai târziu, Crimeea a devenit locaţia favorită a lui Stalin, care îşi petrecea verile la Massandra. Hruşciov era clientul unic la Daşa nr.1 (numită şi Daşa Wisteria) din Foros, Yalta. Puci-ul din august 1991 l-a prins pe Gorbachov la Daşa nr.3 din Yalta, unde a fost plasat sub arest la domiciliu de către KGB. Singurul lider rus care a scăpat de moda verilor petrecute în Crimeea a fost Ielţîn, care prefera daşa sa, situată în pădurile din împrejurimile Moscovei.
Şi Putin a fost sedus de Paradisul Daşelor. În 2003, el s-a cazat la fosta reşedinţă a lui Hruşciov, Daşa nr. 1, declarându-şi ulterior dragostea „pentru această părticică de pământ rusesc”. La doi ani după ce Putin s-a îndrăgostit de Daşa nr.1, aceasta a intrat, pe căi oculte, în proprietarea băncii ruseşti VTB Bank şi redenumită… „Reşedinţa oficială din Crimeea a preşedintelui rus”. La momentul respectiv, analiştii au considerat că totul a fost o manevră prin care Putin a pus Daşa nr. 1 pe numele băncii, ea apaţinându-i lui, de fapt. De altfel, VTB Bank este deţinută de fraţii Rotemberg, oligarhi ruşi aflaţi pe lista sancţiunilor aplicate de SUA şi UE după anexarea Crimeei. Iar Arkady Rotemberg este prieten din copilărie al lui Putin şi fost coleg al acestuia în echipa de judo. Fraţii Rotemberg s-au îmbogăţit din afaceri făcute cu Gazprom, iar firmele lor de construcţii au fost printre principalii beneficiari ai lucrărilor pregătitoare Olimpiadei de iarnă de la Sochi.
După „Revoluţia Portocalie” din 2005, noii lideri de la Kiev au denunţat căile ilicite prin care Daşa nr. 1 a intrat în posesia VTB Bank şi au recuperat-o, în numele Ucrainei. Întrucât tot patrimoniul din Crimeea al statului ucrainean a devenit, după anexare, proprietatea statului rus, Putin se poate reîntoarce, acum – ca stăpân, la daşa sa iubită.
Cuibul Rândunicii şi tărâmul palatelor
Imaginea care reprezintă cel mai bine frumuseţile Crimeei include obligatoriu „Cuibul Rândunicii”. Acesta este un mic palat în stil Scottish Baronial, căţărat pe o stâncă, desupra Mării Negre, lângă Yalta. Construit de un arhitect faimos, la comanda baronului von Steingel (magnat german al petrolului) acesta a fost, pe rând, casă de vacanţă, bibliotecă, restaurant. Monumentul arhitectonic a fost renovat în 2011 de statul ucrainean, la un cost de 1,2 milioane grivne (cca. 150.000 USD). Frumuseţea clădirii şi faptul că ea pare să sfideze gravitaţia (esplanada castelului este suspendată înafara stâncii, la 40 de metri desupra Mării Negre) au făcut din Gaspra – mica staţiune în care este situată – unul din principalele centre turistice ale Crimeei.
Cuibul Rândunicii nu este singurul palat al peninsulei. Tot pe coasta sudică a Crimeei se află Koreiz, faimos pentru cele două palate ale sale – Dulber şi Yusupov. Inspirate din arhitectura mamelucă şi maură, cele două edificii au fost create la comanda unor prinţi din perioada ţaristă, fiind ulterior rechiziţionate de stat şi folosite intens de nomenclatura comunistă. Palatul Yusupov, de exemplu, a funcţionat, pe timpul şi după Conferinţa de la Yalta, ca reşedinţă a lui Iosef Stalin.
Când nu îşi petrecea timpul la Koreiz, Stalin locuia ceva mai departe, la Massandra – palat în stilul Ludovic al XIV-lea, contruit în perioada ţaristă, la comanda prinţului Voronţov.
Ar mai trebui menţionat şi palatul Livadia, fostă reşedinţă de vară a ţarului Nicolae al II-lea şi locul în care s-a ţinut faimoasa conferinţă din Yalta, din 1945, de care nu vrem să ne aducem aminte…
Plaja de sidef, apa de smarald şi aurul ruşilor
Statisticile arată că locaţiile preferate de ruşi pentru petrecerea vacanţei de vară ar fi, în ordinea importanţei – Thailanda, Egipt şi Crimeea, cu Turcia venind tare din urmă. Cum numai cei avuţi îşi permit Thailanda, iar Sharm-el-Sheik e genul de excursie pe care rusul obişnuit o face o dată în viaţă, Crimeea rămânea destinaţia nr.1. În timp ce săracii mergeau la Anapa (vizavi de Crimeea, pe ţărmul rusesc al Mării Negre), toată lumea bună, toţi artiştii, boemii şi tineretul se îndreptau spre Crimeea – o locaţie exotică şi accesibilă, în acelaşi timp.
Tot din statistici aflăm şi cca. 60% din cei peste 6 milioane de turişti primiţi anual de Crimeea erau ruşi. La un preţ mediu de 30euro/noapte şi la un sejur mediu de 5 zile, asta însemna începând de la 500 de milioane de euro anual, numai din cazare. Faţă de cei peste 6 milioane de turişti ai Crimeei, tot Litoralul românesc primeşte, într-un an bun, cca. 2 milioane de turişti. Asta în condiţiile în care Litoralul nostru beneficiază de o infrastructură hotelieră, rutieră şi feroviară net superioare, iar sezonul estival este în România cu câteva săptămâni mai lung decât în Crimeea.
Festivaluri care au fost
Pe lângă frumuseţile naturale, Crimeea mai era cunoscută şi pentru KaZantip – cel mai mare festival de muzică electronică şi unul din cele mai mari festivaluri de orice fel din Europa centrală şi de est. La o participare anuală de cca. 100.000 de spectatori, KaZantip genera venituri de zeci de milioane de euro pentru organizatori. Şi mai mult aveau de câştigat autorităţile locale şi hotelierii, preţul unei nopţi de cazare în zonă urcând şi de 4 ori pe perioada festivalului şi depăşind chiar şi la hotelurile de 2-3 stele suma de 100 de euro. Organizat iniţial pe locul unei cetrale nucleare abandonate în faza de contrucţie, festivalul şi-a luat numele după cel al Capului Kazantip, din nord-estul peninsulei, păstrând denumirea şi după ce locaţia a fost schimbată. După 5 ani, în care a avut loc pe terenul concesionat de autorităţile locale din Popovca (sud-vestul Crimeei), Festivalul a fost strămutat anul acesta taman în Republica Georgia. Consacrat ca reuniune a iubitorilor de muzică house şi electronică, KaZantip a găzduit concerte ale unor nume de bază în domeniu, ca Tiesto, Armin van Buuren, Carl Cox, Ricardo Villalobos, Skrillex, Benny Benassi ş.a.
La capătul celălalt al spectrului muzical se afla festivalul de jazz din Koktebel. Aşezată într-un peisaj pitoresc (Koktebel, ca mai toate toponimele din Crimeea, este un termen tătăresc şi înseamnă „tărâmul munţilor albaştri”), staţiunea cu acelaşi nume este, de peste 100 de ani, una din destinaţiile favorite ale boemei ruseşti. Aşa cum protipendada ţaristă şi comunistă prefera litoarulul sud-vestic al Crimeei, artiştii de orice fel se îndreptau spre cel sud-estic, de la Aluşta, la Feodosia. Demarat în 2003, festivalul de jazz de la Koktebel îşi făcuse loc pe lista celor mai importante manifestări de gen şi ajutase mult la revitalizarea potenţialului turistic al plajelor şi staţiunilor din zonă. Programat în august-septembrie, el determina prelungirea vârfului de sezon cu încă o lună şi aducea venituri considerabile unei părţi a peninsulei care este altfel faimoasă doar pentru plajă topless şi cazare la cort. (foto: focsik.ru)
Din cauza anexării Crimeei la Federaţia Rusă, ediţia din 2014 a Koktebel Jazz Fest e programată a avea loc lângă Odessa. Având în vedere extinderea conflictului ruso-ucrainean şi în această zonă, nu ar surprinde ca el să nu mai fie organizat deloc.
Dezastru economic şi turism prin sindicat
Aşa cum scriam anterior, Crimeea primea, până anul trecut, peste 6 milioane de vizitatori, anual. Ruperea de Ucraina a însemnat automat pierderea a peste 2 milioane de turişti ucraineni, care pot merge în zonă doar cu riscul de a fi etichetaţi „fascişti” şi aruncaţi în mare. Odată cu relocarea principalelor festivaluri, şi bruma de turişti străini se va ţine, cel mai probabil, departe de Crimeea.
Partea cea mai proastă este că turismul local este privat de cea mai importantă sursă de vizitatori – Rusia. Oarecum paradoxal, deşi Crimeea a devenit parte a Federaţiei, ruşii nu se înghesuie să (re)vină în cea mai nouă părticică a Imperiului lor. Asta se datorează, în parte, percepţiei generale că este vorba de o zonă de conflict, sau cel puţin una nesigură. Însă cel mai mare blestem pentru turismul din Crimeea este închiderea graniţei ruso-ucrainene, pe fondul violenţelor din Harkov şi Slaviansk. Cum singurele căi terestre – rutiere şi pe calea ferată – trec prin aceste regiuni, Crimeea este practic izolată de lume, dar şi de Mama Rusia.
După scurta euforie încercată de etnicii ruşi după reîntoarcerea în sânul Imperiului, aceştia s-au luat cu mâinile de păr. Aşa cum scriu bloggerii locali, economia e la pământ, confuzia domneşte în viaţa de zi cu zi, judecătorii nu ştiu ce lege să aplice, plajele sunt pustii, iar industria turistică e în pragul falimentului. Într-o încercare pompieristică de a salva sezonul estival 2014, potrivit Moscow Times, guvernul rus a dispus ca marile companii de stat sau private să ofere angajaţilor concedii la mare, în Crimeea. De asemenea, agenţia de turism a federaţiei ruse – Rusturism – a trimis o circulară către toate marile companii controlate de stat, cu „sugestia” ca acestea să cumpere pachete turistice pentru proprii angajaţi şi să subvenţioneze parţial preţul vacanţelor în Crimeea.
Vacanţă în Crimeea, aşa cum a fost ea până anul trecut – urmăriţi filmul mai jos, după „Articole Înrudite”, sau click pe link:
https://www.youtube.com/watch?v=Epc4ScAh9Hs
