Bruxelles, 23 august 2011 – Graţie finanţării UE, astronomii au dezvoltat o tehnică revoluţionară cu ajutorul căreia să poată obţine, în timp real, imagini de înaltă rezoluţie ale unor galaxii îndepărtate. În prezent, radiotelescoapele din întreaga lume pot să observe simultan cele mai îndepărtate obiecte în univers şi să creeze imagini de înaltă rezoluţie al căror nivel de detaliu este echivalent cu cel necesar pentru a distinge o minge de fotbal aflată pe lună. Această tehnică, numită e‑VLBI (Electronic Very Long Baseline Interferometry – interferometrie electronică cu bază foarte lungă), contribuie în mare măsură la înţelegerea modului în care se formează galaxiile, permiţând astronomilor să primească şi să prelucreze în timp aproape real datele obţinute pe parcursul derulării unui experiment, prin intermediul unor reţele optice de mare viteză. Datorită acestui fapt, mai multe radiotelescoape din întreaga lume pot fi interconectate astfel încât să simuleze un singur telescop giganti…
Bruxelles, 23 august 2011 – Graţie finanţării UE, astronomii au dezvoltat o tehnică revoluţionară cu ajutorul căreia să poată obţine, în timp real, imagini de înaltă rezoluţie ale unor galaxii îndepărtate. În prezent, radiotelescoapele din întreaga lume pot să observe simultan cele mai îndepărtate obiecte în univers şi să creeze imagini de înaltă rezoluţie al căror nivel de detaliu este echivalent cu cel necesar pentru a distinge o minge de fotbal aflată pe lună. Această tehnică, numită e‑VLBI (Electronic Very Long Baseline Interferometry – interferometrie electronică cu bază foarte lungă), contribuie în mare măsură la înţelegerea modului în care se formează galaxiile, permiţând astronomilor să primească şi să prelucreze în timp aproape real datele obţinute pe parcursul derulării unui experiment, prin intermediul unor reţele optice de mare viteză. Datorită acestui fapt, mai multe radiotelescoape din întreaga lume pot fi interconectate astfel încât să simuleze un singur telescop gigantic, ceea ce nu numai că ameliorează calitatea rezultatelor observării, ci contribuie, de asemenea, la maximizarea randamentului investițiilor în radiotelescoape. Dezvoltarea și utilizarea e-VLBI în astronomie sunt promovate de două proiecte de rețelele de comunicații electronice de mare capacitate, EXPReS și NEXPReS, finanțate de UE cu 7,4 milioane de euro. Una dintre prioritățile Agendei digitale pentru Europa este dezvoltarea de infrastructuri informatice care să asigure un avantaj în materie de inovare pentru Europa (a se vedea IP/10/581 , MEMO/10/199 și MEMO/10/200).
Neelie Kroes, vicepreședinta Comisiei responsabilă cu agenda digitală, a declarat: „Este o veste îmbucurătoare faptul că cercetătorii europeni au reușit să utilizeze tehnici inovatoare pentru utiliza cu mai multă eficacitate radiotelescoapele la explorarea galaxiilor îndepărtate.”
Radioastronomii observă corpurile cerești pentru a înțelege cum evoluează și cum interacționează galaxiile. Observațiile clasice prin VLBI (Very Long Baseline Interferometry – interferometrie cu bază foarte lungă) sunt efectuate cu ajutorul unor telescoape distribuite în mai multe țări și orientate simultan către aceeași sursă. Cu cât distanța dintre telescoape este mai mare, cu atât astronomii pot distinge mai bine micile detalii ale sursei. În trecut, fiecare stație înregistra datele pe niște hard disk-uri, iar acestea erau trimise unui supercomputer central care analiza datele. Cu ajutorul noii tehnici e‑VLBI, telescoapele pot fi conectate prin fibre optice direct la supercomputerul central, ceea ce permite economisirea costurilor de gestionare a suporturilor de stocare și obținerea mult mai rapidă a rezultatelor. Datele sunt apoi prelucrate în timp real, iar astronomii pot beneficia de rezultate științifice în câteva ore, în loc de săptămâni. Tehnica e-VLBI, care se utiliza până nu demult numai în Europa, este folosită astăzi în întreaga lume.
Cu ajutorul acestei tehnici a putut fi observată recent o galaxie „Seyfert” unde au fost descoperite emisii puternice de raze gamma, despre care se credea că sunt generate numai de cel mai puternic tip de găuri negre. Nicio altă galaxie de acest tip, cu un nivel de energie atât de ridicat, nu a fost vreodată detectată, deci ar putea fi vorba despre primul element dintr-o nouă categorie de obiecte cosmice. Aceste observații de tip e-VLBI au putut fi efectuate grație utilizării unei rețele mondiale care funcționează în timp real și este formată din cele mai mari și mai sensibile radiotelescoape din Europa, Asia de Est și Australia; acestea se află la distanțe de aproximativ 12 458 km depărtare unul de celălalt și sunt conectate prin rețelele optice de mare viteză.
Context
Observațiile de tip e-VLBI explorează noi frontiere, întrucât permit monitorizarea în timp real și oferă posibilitatea de a obține rezultate imediate, ceea ce este esențial pentru asigurarea coordonării cu alte observatoare aflate pe lungimi de undă diferite. Se preconizează o creștere a numărului de radiotelescoape conectate prin intermediul rețelelor de mare viteză în timp real, iar progresele tehnologice realizate în cadrul proiectului NEXPReS vizează să elimine diferențele dintre tehnica VLBI tradițională și e-VLBI.
Tehnica e-VLBI mai are și alte funcții: poate fi utilizată „în sens invers”, pentru a măsura mișcarea plăcilor tectonice ale Pământului, contribuind astfel la prognozarea cutremurelor; poate fi folosită, de asemenea, pentru a observa variațiile orientării Pământului și ale lungimii zilei, ceea ce se poate dovedi util în cercetarea din domeniul schimbărilor climatice, precum și pentru a măsura viteza undelor gravitaționale în cadrul activităților de cercetare din domeniul fizicii fundamentale. În acest scop, o rețea mondială de antene măsoară decalajele temporale dintre surse îndepărtate (precum pulsarii) într-un anumit interval de timp.
Prin proiectul EXPReS, derulat în perioada 2006 – 2009, supercomputerul de la Institutul Comun pentru VLBI în Europa (JIVE – Joint Institute for VLBI in Europe) din Țările de Jos a fost modernizat pentru a efectua operațiuni e-VLBI. Supercomputerul poate primi simultan date de la maximum 16 telescoape, la viteza de 1 Gb/s pentru fiecare telescop. În prezent, supercomputerul oferă în mod regulat sesiuni e-VLBI programate, precum și oportunități de observare a fenomenelor cosmice tranzitorii, cum ar fi exploziile stelare, care ar putea fi legate de formarea găurilor negre.
Mai multe informații despre proiectul EXPReS :
NEXPReS (Novel Explorations Pushing Robust e-VLBI Services) este un proiect pe trei ani, care se desfășoară în perioada 2010 – 2013 în scopul aplicării în timp real a tehnicii e‑VLBI pentru toate observațiile efectuate de rețeaua europeană VLBI, un parteneriat între principalele instituții de radioastronomie din Europa, Asia și Africa de Sud. Acest lucru va permite ameliorarea calității datelor și obținerea unor imagini mai detaliate ale galaxiei, care vor putea fi puse la dispoziția unui număr mai mare de astronomi. La proiectul NEXPReS participă 15 institute de cercetare, membrii rețelei naționale pentru cercetare și educație (NREN – National Research and Education Network) și centrele informatice avansate din Australia, Danemarca, Finlanda, Germania, Italia, Letonia, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia și Regatul Unit.
Mai multe informații despre proiectul NEXPReSla adresa:
Mai multe informații despre infrastructurile informatice
Site-ul web dedicat Agendei digitale:
http://ec.europa.eu/information_society/digital-agenda/index_en.htm
Site-ul web al comisarului Neelie Kroes:
http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/kroes/
Urmăriți activitatea comisarului Neelie Kroes pe Twitter:
http://twitter.com/neeliekroeseu
Sursa:CE
