La 25 noiembrie, Parlamentul European si-a prezentat pozitia fata de Comunicarea Comisiei cu privire la spatiul de libertate, securitate si justitie in serviciul cetatenilor – Programul Stockholm. Rezolutia, co-autorata de presedintii comisiilor LIBE (libertati civile, justitie si afaceri interne) si AFCO (afaceri constitutionale) si de vice-presedintele comisiei JURI (afaceri juridice), a fost adoptata cu 487 de voturi pentru, 122 impotriva si 49 de abtineri.
Parlamentul European are o abordare pozitiva si pune accentul pe prioritatile de continut ale sferei de libertate, securitate si justitie.
Principalele elemente ale Rezolutiei se refera la politica de migratie (ex. crearea unui sistem de solidaritate „obligatorie si irevocabila” intre Statele Membre si o evaluare a capacitatilor acestora de a primi solicitanti de azil, imbunatatirea cooperarii cu statele terte, in special cu cele care se afla in vecinatatea UE; importanta accesului migrantilor la justitie, locuinte, educatie si s…
La 25 noiembrie, Parlamentul European si-a prezentat pozitia fata de Comunicarea Comisiei cu privire la spatiul de libertate, securitate si justitie in serviciul cetatenilor – Programul Stockholm. Rezolutia, co-autorata de presedintii comisiilor LIBE (libertati civile, justitie si afaceri interne) si AFCO (afaceri constitutionale) si de vice-presedintele comisiei JURI (afaceri juridice), a fost adoptata cu 487 de voturi pentru, 122 impotriva si 49 de abtineri.
Parlamentul European are o abordare pozitiva si pune accentul pe prioritatile de continut ale sferei de libertate, securitate si justitie.
Principalele elemente ale Rezolutiei se refera la politica de migratie (ex. crearea unui sistem de solidaritate „obligatorie si irevocabila” intre Statele Membre si o evaluare a capacitatilor acestora de a primi solicitanti de azil, imbunatatirea cooperarii cu statele terte, in special cu cele care se afla in vecinatatea UE; importanta accesului migrantilor la justitie, locuinte, educatie si servicii de sanatate si eliminarea expulzarilor colective catre tari in care drepturile omului nu sunt respectate), protectia victimelor (ex. necesitatea unui ansamblu de cai de atac legale pentru victimele abuzurilor, si in special in domeniul traficului de persoane si al violentei pe criterii de sex. Minoritatile etnice sunt considerate categorii vulnerabile, confruntate cu riscul de a deveni victime ale discriminarii si ale infractiunilor rasiste, necesitatea elaborarii unei legislatii in domeniul infractiunilor inspirate de ura;), combaterea violentei impotriva femeilor, si a abuzurilor impotriva copiilor (adoptarea unei directive si elaborarea unei strategii), cooperarea judiciara penala, combaterea infractiunilor cibernetice.
In contextul intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie a.c., Parlamentul European a dobandit atributii largite referitoare la procesul decizional cu privire la politicile de justitie si afaceri interne.
Romania a avut o participare activa in cadrul Consiliului UE la elaborarea si finalizarea proiectului de Program, acesta aflandu-se, de altfel, ca punct de discutie si pe agenda Consiliului Justitie si Afaceri Interne din 30 noiembrie-1 decembrie.
Programul Stockholm urmeaza sa fie aprobat de Consiliul European cu ocazia summit-ului din 10-11 decembrie.
