Primul care a scos în evidență Comoara geologică și economică din dealurile Cernei a fost geologul tulcean Vasile Bacalu. La jumătatea secolului trecut, acesta a efectuat cercetări menite a pune în valoare potențialul mineral al Județului Tulcea, iar unul din depozitele cele mai valoroase descoperite de el a fost în Comuna Cerna. Resursa minerală identificată de Bacalu – și exploatată deficitar ulterior – era de mare importanță pentru industria siderurgică. Și mai important, ea poate juca un rol important în industriile secolului al XXI-lea și poate aduce importante beneficii comunității locale.
Rezerve pentru câteva sute de ani
Comoara pusă în valoare de Vasile Bacalu este o rocă adesea trecută cu vederea, aparent foarte banală. Este vorba de cuarțit – o rocă metamorfică, alcătuită preponderent din dioxid de siliciu. În urmă cu milioane de ani, temperaturile și presiunile mari induse de pătrunderea rocilor magmatice ce au creat masivele granitice de la Măcin și Turcoaia au produs transformarea gresiilor din formațiunea de Carapelit în cuarțite de înaltă calitate.
Prospecțiunile executate de mai mulți geologi și analizele efectuate de Vasile Bacalu au confirmat că acestea au o puritate foarte ridicată, fiind optime pentru utilizarea în industria siderurgică. Dacă zăcământul inițial era evaluat la câteva milioane de tone de material, cercetările lui Bacalu au pus în evidență posibile rezerve de zeci sau chiar sute de milioane de tone. Potrivit estimărilor aceluiași autor, aceste rezerve ar fi putut acoperi necesitățile siderurgice de cuarțit ale României – pentru o perioadă de câteva sute de ani.
Cuarțitul de Cerna și industriile viitorului
Conform analizelor lui Bacalu, cuarțitele de Cerna au o puritate foarte mare – peste 97% dioxid de siliciu în toate probele – și conținut foarte mic de elemente secundare nefavorabile (ca fierul și aluminiul). Această compoziție făcea aceste roci ideale pentru fabricarea de ferosiliciu – aliaj special cu utilizări multiple – de la inițierea procesului de fabricare a fontei, la producția de aliaje speciale.
Comoara geologică și economică din dealurile Cernei se pretează însă și alte posibile utilizări – pe care Vasile Bacalu nu avea cum să le intuiască în urmă cu 50 de ani: Astfel, două din industriile viitorului – cea IT și producția de panouri fotovoltaice – au ca materie primă de bază siliciul. Iar acesta este obținut din ferosiliciu – aliaj pentru obținerea căruia cuarțitele de Cerna sunt perfecte – așa cum demonstrase Vasile Bacalu.
P.R.
