Instituția care încă mai are la conducerea ei câțiva ierarhi ce au semnat diferite înțelegeri cu fosta Securitate, primind chiar și nume conspirative, Biserica Ortodoxă Română, face recensământul securiștilor, preoți sau teologi, intrați în vizorul CNSAS-Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Concret, printr-o adresă trimisă de șefii Arhiepiscopiei Tomisului se cere tuturor protoieriilor din subordine „să transmită în regim de urgență până azi, 09.05.2018, la ora 13.00, dacă au „clerici sau teologi în subordine care au primit comunicare în perioada martie-aprilie 2018 din partea CNSAS că urmează a fi verificați, în acest sens solicitându-li-se copii după carnetul de muncă și actul de identitate, respectiv un curriculum vitae”. Adresa trimisă către toate cele șase protoierii este semnată de noul consilier juridic Ilie Petre, din încredințarea inculpatului Teodosie Petrescu.
Adresa trimisă este bazată pe o altă solicitare, numărul 4.811/3.05.2018 a Cancelariei Sfântului Sinod transmisă către toate episcopiile BOR. Așadar, BOR vrea să știe pe cine mai verifică CNSAS în perioada martie-aprilie 2018.
Exces de zel din partea turnătorului Teodosie
Fiind invocată o adresă din partea Patriarhiei ne-am adresat Cancelariei Sfântului Sinod unde părintele Corduneanu, șeful Cancelariei, ne-a închis telefonul în nas când a aflat solicitarea noastră. Trecând peste acest pasaj care demonstrează dragostea creștină am obținut, totuși, un răspuns oficial din partea BOR, prin persoana purtătorului de cuvânt, Vasile Bănescu.
„Pentru ca unele eparhii au semnalat că membrii consiliilor redacționale ale unor reviste eparhiale au primit adrese (de la CNSAS n.n.) în acest sens și am vrut să vedem care este situația în teritoriu”, spune Vasile Bănescu.
De asemenea, purtătorul de cuvânt ne asigură că prin astfel de verificări nu se pune problema niciunei ingerințe în viața privată a unor persoane. „Ingerința cred ca aparține celui care a făcut sesizarea la CNSAS. Biserica e îndreptățită sa afle dacă exista in redacțiile revistelor sale mai multe persoane care ar fi primit asemenea sesizări și cine sunt acestea. Este vorba de a știi doar unde s-au primit asemenea sesizări, nu de a intra in viața cuiva. Nimeni nu are acces la sufletul cuiva și nici la nuanțele trecutului sau faptelor sale. Moralmente suntem toți prinși într-o ierarhie a culpei, cum gândea și Dostoievski… Adresa aceasta are acum ca unic scop aflarea “dimensiunii” actului sesizărilor trimise in eparhii. Este tot ce știu”, ne asigură domnul Bănescu.
Revenind pe meleaguri dobrogene, în arhiepiscopia Tomisului condusă de sursa „Mache” a securității, aflăm de la Ilie Petre, noul consilier juridic, că adresa lor prin care solicită verificarea tuturor preoților și teologilor „este o adresă informală solicitata de Patriarhie”. Așadar, solicitarea unor date de identificare a persoanelor este doar o chestiune „informală” în viziunea părintelui.
Pusă în fața acestei realități „informale”, patriarhia română ne-a transmis că „în acest caz este o exagerare provocată de o mare neînțelegere. Nu s-a cerut în niciun caz așa ceva”. Cu alte cuvinte, colaboratorul securității „Mache”, alias Teodosie Petrescu, a marșat și s-a folosit de o adresă a Patriarhiei pentru a afla ce securiști mai sunt în eparhia lui, alături de el, colecția martie- aprilie 2018. Mai mult, ținând cont că preoții și ierarhii BOR pot fi verificați doar la cererea și cu acordul Patriarhiei, adresa lui Teodosie pare cu atât mai ciudată și mai rău intenționată față de oamenii aflați în subordinea sa.
Cu toate acestea, nu ne rămâne decât să ne întrebăm de unde știe Patriarhia Română ce adrese trimite CNSAS către persoane pe care le verifică, dacă nu cumva sunt oameni din interior care „raportează” în Dealul Patriarhiei aceste verificări? De asemenea, ne întrebăm dacă astfel de verificări ale preoților și teologilor nu sunt cumva ingerințe în viața personală a acestor oameni?
Terminăm cu convingerea că indiferent de rezultatele acestor verificări, persoanle descoperite ca fiind turnători la fosta securitate o să se bucure de aceleași privilegii ca „Mache”, „Ionică”, „Casius” și alții.
Un articol de Călin GAVRILAȘ
