Statul a reglementat inutil activitatea Exchange Office-urilor
În week-end-ul trecut, centrul localităţii Eforie Nord fierbea. Şi nu de la căldură, ci din cauza nervilor a zeci de turişti scandalizaţi de faptul că fuseseră înşelaţi pe faţă de agenţii casei de schimb valutar care aparţine notoroiilor şarlatani bulgari Kirov Rumen Kililov şi Marinov Milen Radev. Încălcând cu precădere legile româneşti şi mai ales prevederile noilor reglementări vizavi de funcţionarea caselor de schimb valutar, firma celor doi mega-escroci funcţionează în linişte, nederanjată de nimeni şi înşeală cât cuprinde. Responsabilii din cadrul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului ridică din umeri şi aruncă vina tot pe turiştii înşelaţi, iar Poliţia se face că plouă.
Un articol de Doru COPOŢ, Andreea PAVEL
Cu toate că situaţia acestor case de schimb valutar este arhicunoscută de autorităţile responsabile, bulgarii îşi văd liniştiţi de treabă. Se pare că şpăgile consistente date de către bulgari sau interpuşii lor celor responsabili cu luarea de măsuri radicale în cazul acestor abuzuri flagrante, şi-au făcut din nou efectul. La poliţia Eforie, dar şi la IPJ Constanţa există mii de reclamaţii care vizează activitatea acestor case de schimb valutar, dar nimeni până în prezent nu a luat nici o măsură coercitivă. Începând cu anul 2000, o reţea de case de schimb valutar a păcălit zeci de mii de români şi turişti străini, în principalele oraşe ale ţării. În spatele firmei Euro Finance se află un grup de cetăţeni bulgari cu puternice legături în mediile interlope, în ţările de pe ambele maluri ale Dunării. Doi dintre ei, Kirov Rumen Kirilov şi Marinov Milen Radev au ieşit în evidenţă la Constanţa şi în localităţile din judeţ, prin asocieri cu diverşi oameni de afaceri controversaţi din domeniul vânzării de combustibili, imobiliare, import-export. Ani de-a rândul, firma bulgarilor a practicat comisioane ascunse şi alte modalităţi de a-i înşela pe cei ce schimbau bani la exchange office-urile pe care le deţinea, devenind campioana plângerilor nesoluţionate depuse la poliţie sau la Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor. În 2007, Euro Finance şi-a schimbat strategia, o dată cu limpezirea legislaţiei în domeniu, care a obligat casele de schimb valutar să afişeze la vedere eventualul comision (legea a apărut tocmai datorită numeroaselor plângeri împotriva bulgarilor!). Bulgarii au găsit însă o metodă ingenioasă de a câştiga prin înşelăciune fără să practice un comision în sensul propriu al termenului. Adevărata surpriză a apărut la sfârşitul anului trecut, când Euro Finance a fost implicată în cumpărarea companiei româneşti Asitrans Asigurări (ca divizie a grupului bulgăresc Euro Hold). Astfel, banii “furaţi” de la români la schimbul valutar se întorc în România, dar în beneficiul unei companii bulgăreşti care cumpără o firmă de asigurare românească.
Euro la paritate cu dolarul
Cea mai simplă şi mai penală metodă practicată ani de-a rândul de angajaţii Euro Finance este “comisionul ascuns”. De regulă, cursul afişat la vedere era mai bun decât la alte case de schimb şi întotdeauna lipsea comisionul. Dar pe acele panouri, undeva jos şi scris cu litere mici ilizibile este scris că acele valori afişate sunt valabile doar pentru cecurile de călătorie. Clientul intră în casa de schimb (era permis accesul unei singure persoane-regulă impusă de agentul de pază, în numele confidenţialităţii operaţiunii), dacă întreba despre comision i se spunea că acesta nu există, primea înainte un document pe care trebuia să-l semneze înainte de efectuarea tranzacţiei (document în care se prevedea că acel client este de acord cu oferta casei de schimb) schimba banii, primea bon de casă şi observa apoi că i s-a oprit un comision de cel puţin 10%. În cazul în care clientul cerea banii înapoi, i se răspundea că este imposibil, căci tranzacţia fusese deja efectuată. Dacă făcea gălăgie, era scos din casa de schimb de către agentul de pază. La fel s-a întamplat şi în Eforie Nord, acum două duminici, când aproximativ 10 turişti au fost la un pas de a sparge geamurile agenţiei de schimb valutar deoarece au fost înşelaţi în acest mod.
Lege există, dar nu-i respectată
În perioada 20 – 24 iulie ac., Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a verificat la nivel naţional respectarea drepturilor consumatorilor de către operatorii economici care desfasoară activităţi de schimb valutar. Comisarii ANPC, împreună cu reprezentanţi ai Poliţiei, au verificat 407 operatori economici. Abaterile constatate la 329 operatori economici, din totalul controlat, au fost sancţionate cu 170 de avertismente, iar încălcările grave ale legislaţiei au fost sancţionate cu 159 de amenzi contravenţionale, în valoare de 667.500 lei. La 80 de operatori economici s-a dispus oprirea temporară a prestării serviciului, până la remedierea deficienţelor. Ordinul ANPC 448/2009 clarifică şi reglementează funcţionarea acestor case de schimb valutar, iar inspectorii OPC au obligaţia să vegheze asupra respectării acestor prevederi legale. Poliţia are şi ea competenţe în acest aspect, trebuind să acţioneze în urma reclamaţiilor depuse de clienţi şi a sesizărilor făcute de OPC.
OPC Constanţa, ineficienţă plătită din banul public
Vizavi de scandalul de la Eforie Nord, reporterii DEZVĂLUIRI l-au contactat telefonic pe reprezentantul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului din Constanţa, Bogdan Dima Gavrilă, pentru a-i solicita un punct de vedere oficial vizavi de problema caselor de schimb valutar cu comision ascuns sub aşa-zisele „cecuri de călătorie”. Acesta a părut mirat de spusele jurnaliştilor spunând că „de cecurile de călătorie chiar nu ştiam”. Întrebat fiind de ce activitatea caselor de schimb valutar nu poate fi suspendată pe parcursul mai multor luni, până la rezolvarea problemelor, la fel ca în cazul supermarketurilor în care se găsesc alimente expirate, Gavrilă ne-a declarat că situaţiile sunt complet diferite. Conform spuselor inspectorului-şef, în afara unei amenzi şi a interzicerii şefilor caselor de schimb de a mai practica astfel de tactici imorale şi ilegale, OPC nu poate face nimic.
Şocant este că, în finalul discuţiei, Gavrilă l-a găsit vinovat tot pe cel înşelat: „Dacă omul semnează, asta e. E corect ce fac ei, doar că nimeni nu este atent la hârtia pe care o semnează. Poate nici eu n-aş fi atent, pentru că aş merge pe bun-simţul operatorului. Dar iată că în ziua de azi, nu mai există aşa ceva şi se ajunge la astfel de situaţii”.
