IPJ a demarat ancheta privind cazul tânărului care susţine că a fost legat şi electrocutat
Odiseea tânărului care susţine că a fost bătut, legat cu cătuşe şi electrocutat de poliţiştii secţiei din Hârşova, continuă. Din fericire, în urma prezentării anchetei în cadrul emisiunii „Subiectului zilei”, pe postul local Constanţa TV (CTV), reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) s-au pus pe treabă, trimiţând o echipă la faţa locului, pentru a lua cunoştinţă de cele întâmplate. Între timp, dosarul lui Mihai Lărgeanu a ajuns la Parchet, urmând ca acesta să fie judecat de procurori.
Un articol de Andreea PAVEL
Pe de altă parte însă, imediat după realizarea emisiunii, tânărul ne-a trimis o scrisoare prin care ne informa că atât el, cât şi sora lui au fost ameninţaţi, din nou, că „vor plăti” pentru ce-au făcut. Vă invităm să urmăriţi în rândurile ce urmează, o mică retrospectivă a cazului, dar şi noutăţile de pe marginea subiectului.
„În seara de 4 spre 5 decembrie m-am întâlnit cu un prieten, după care, pe la 23:00 am luat-o prin oraş, singur, să mă plimb. În jurul orei 04:00, mă întorceam către casă şi într-o intersecţie, la circa 40-50 metri de un butic de pe şoseaua naţională, am fost acostat de patronul buticului şi forţat să urc într-o maşină, după care m-a dus la Poliţie fără să ştiu de ce. La intrarea în Poliţie, aşa-zisul patron, George Moise, mă tot ameninţa cu moartea şi distrugerea întregii familii dacă nu-i dau 90 de milioane de lei vechi. Atunci am fost luat de către domnul poliţist Eugen Apostol, care a fost chemat de acasă, care m-a luat, m-a legat cu cătuşele de o gratie de fier şi m-a luat la bătaie. M-au pus să mă descalţ şi m-au ţinut fără încălţăminte până a venit mama. La scurt timp, după ce m-a legat, a mai venit încă un poliţist, Baciu îl cheamă, şi încă o persoană pe care nu o cunosc, şi m-au bătut, apoi au scos aparate electro-şoc, cu care mă chinuiau, curentându-mă de simţeam că îmi plesneşte inima”, ne-a povestit Mihai Lărgeanu, un tânăr de 19 ani, din oraşul Hârşova.
Şefii IPJ, neinformaţi de subalterni
Ancheta a intrat în atenţia moderatorilor emisiunii „Subiectul zilei”, de pe CTV, iar jurnaliştii DEZVĂLUIRI au prezentat atât cazul lui Lărgeanu, cât şi primul caz despre care reporterii au aflat, în urmă cu un an, cel al lui George Guraliuc. Cel din urmă susţine că a fost bătut măr de poliţiştii din Hârşova, pe vremea când era minor.
Adrian Rapotan, adjunctul şefului Poliţiei Constanţa, a intrat în legătură telefonică în timpul emisiunii. Întrebat fiind dacă a demarat anchetele necesare, Rapotan a precizat că prima oară când a auzit despre cazul Lărgeanu a fost atunci când moderatoarea emisiunii l-a invitat în direct să discute pe marginea acestui subiect. Întrebat fiind de ce nu a fost informat imediat de Radu Croitoru, purtătorul de cuvând al IPJ Constanţa (care a fost informat de jurnaliştii DEZVĂLUIRI despre cele întâmplate), cu privire la cele două cazuri, ori de comisarul şef Marcel Iordan sau subcomisarul Buzoianu (Hârşova), ori de ofiţerul de serviciu, Rapotan a ridicat din umeri. Cu toate acestea, însă, adjunctul IPJ a promis public faptul că va demara o anchetă şi va prezenta rezultatul acesteia.
Victima poliţiştilor: „Încercau să mă descurajeze că nu am probe”
„A doua zi după emisiunea de la CTV au venit un poliţist care m-a luat şi m-a dus la secţia de poliţie unde mă aşteptau două persoane, un bărbat şi o femeie, îmbrăcaţi în civil, care s-au prezentat drept comisari din partea IPJ. M-au examinat la picior şi au constatat că într-adevăr semnele de la aparatul electroşoc încă mai erau vizibile. După aceea, m-au pus să scriu o declaraţie în care să spun exact cum s-a întâmplat totul în acea noapte, când a fost spart buticul. După aceea, mi-au spus că trebuia să fi mers la un medic legist în situaţia în care doresc să depun plângere, pentru că astfel nu există probe în afară de fotografiile prezentate”.
Acum că dumnealor au constatat realitatea, la faţa locului, au consemnat că sunt semne vizibile, vă întreb chiar nu există probă în afara fotografiilor? Menţionez că eu nu am bani şi nici părinţii mei, pentru a face asemenea investigaţii şi deplasări la Constanţa şi în această situaţie să înţeleg că nu se pot lua măsuri? Mai mult decât atât, aceştia au încercat să mă descurajează că orice aş face nu am probe suficiente pentru a sesiza organele legale. Să înţeleg că rolul lor a fost doar de ochii lumii?
Familia băiatului a fost ameninţată, după demararea anchetei de către IPJ
Mihai Lărgeanu a adăugat: „Chiar dacă m-au descurajat cât de cât, le-am spus că voi face plângere atât la nivel de minister, cât şi la nivel de Guvern, deoarece mă consider o victimă a unei înscenări făcute în primul rând de patronii buticului, cu sprijinul direct al organelor de Poliţie Hârşova. Mai mult decât atât, tatăl meu a fost într-un fel ameninţat că în această situaţie, domnul Baciu ne va da în judecată şi o să plătim pentru toate acestea. Mai menţionez că sora mea, în câteva rânduri, a primit telefoane de la o persoană care s-a dat drept domnul Măntălău de la Poliţie, alte ori s-a dat drept cineva de la Jandarmerie, ceea ce ne face să credem că se încearcă intimidarea sub toate aspectele. De asemenea, menţionez că din momentul acelei emisiuni, nici patronii şi nici Poliţia nu ne-au mai căutat pe acasă, cum obişnuiau mai înainte, să ne terorizeze. Pentru toată spaima şi groaza pe care le-am trăit, consider că cineva trebuie să facă dreptate, iar patronii şi poliţiştii să răspundă pentru faptele lor, iar eu pentru ale mele, dacă sunt vinovat”.
Poliţistul ideal, un mit al Codului de etică şi deontologie
În cadrul emisiunii, jurnaliştii DEZVĂLUIRI le-au prezentat poliţiştilor normele prevăzute de Codul de etică şi deontologie, norme ce trebuie, cel puţin teoretic, respectate cu sfinţenie de oamenii în uniformă. În Articolul 9 al Codului de etică şi deontologie al poliţistului, privind utilizarea forţei, sunt prevăzute următoarele:
„(1) Poliţistul execută acţiuni în forţă ca măsură excepţională, în stricta conformitate cu prevederile legale şi numai în situaţii de absolută necesitate, pentru îndeplinirea unui obiectiv legitim;
(2) Acţiunile în forţă desfăşurate de poliţie trebuie subordonate principiilor necesităţii, gradualităţii şi proporţionalităţii;
(5) În executarea acţiunilor în forţă poliţistul va avea în permanenţă în vedere respectarea demnităţii umane”.
În ceea ce priveşte conduita generală, în Articolul 12 sunt stipulate următoarele: „Poliţistul răspunde la orice solicitare privind exercitarea profesiei, evită comportamentul care ar putea afecta încrederea populaţiei, este disciplinat şi apără prestigiul instituţiei şi profesiei, exercitând toate prerogativele şi îndatoririle specifice funcţiei publice pe care o deţine”.
Despre comportamentul poliţistului se vorbeşte în Articolul 13:
(1) Poliţistul trebuie să se comporte civilizat şi să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, adoptând o atitudine politicoasă şi fermă.
(2) Poliţistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare, abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale, dezvoltându-şi prin sistemul de formare continuă puterea de înţelegere a problemelor sociale, culturale şi educaţionale specifice colectivităţii în care îşi exercită profesia, precum şi, după caz, capacităţile manageriale.
Cât despre respectarea demnităţii umane, Articolul 18 aminteşte:
(1) Poliţistului îi este interzis să aplice, să încurajeze şi să tolereze, în nici o împrejurare, acte de tortură, tratamente şi pedepse inumane sau degradante, constrângeri fizice, ori psihice.
(2) În cazul în care poliţistul ia cunoştinţă, prin orice mijloace, despre săvârşirea de către alt poliţist a faptelor prevăzute la alin. (1), ia măsurile care se impun, după caz, pentru determinarea încetării acestui comportament şi pentru informarea superiorilor cu privire la situaţia sesizată.
