Litoralul românesc

Vicepremierul Dragnea vinde basme cu inundarea Autostrăzii Soarelui, pentru a justifica lucrări „la urgență”

Scenariul „Codul Roșu” se repetă!

Pericolul de inundație pe Dunăre naște monștri. În timp ce în Serbia autoritățile se confruntă cu un adevărat potop, guvernanții români se ocupă cu ce știu mai bine – lucrări „la urgență”, pe cât posibil fără licitație și cât mai departe de ochii publicului. Profitând de dezastrul din țara vecină, miniștrii guvernului Ponta au pus-o de-un comandament de urgență, la finalul căruia vicepremierul Dragnea a lansat bomba: Unda de viitură, odată ajunsă la Fetești, ar putea provoca inundarea Autostrăzii Soarelui, a liniilor de înaltă tensiune și a căii ferate București-Constanța.

Un articol de Răzvan PETRE

Explicația acestui scenariu demn de cascadorii râsului a venit în aceeași conferință de presă – autoritățile au dispus de urgență întărirea digului de la Fetești cu câteva barje de piatră.
Se repetă astfel scenariul „Codul Roșu”, prin care meteorologii și hidrologii decretează situație de urgență, în acest fel fiind posibilă alocarea de resurse bugetare fără licitație. Acest „modus operandi” a fost testat cu succes pe 29 ianuarie 2014, când, cu ocazia ninsorilor prognozate, Administrația de Meteorologie a scos din pălărie cod roșu de viscol, deși nu se întrunea niciun criteriu pentru această măsură. În aria vizată de codul roșu a nins puțin sau deloc, dar asta nu a împiedicat Compania Națională Administrația Drumurilor Naționale să dea fără licitație contracte de zeci de milioane de euro, la urgență. Profitând de anunțul meteorologilor, guvernul a decis închiderea drumurilor din zona vizată de codul roșu, pentru ca cei care primiseră contracte de milioane să nu trebuiască să se chinuie să facă deszăpezirea, decât după ce ninsoarea se potolise.

Viceprim-ministru pe probleme de panică

Cu ocazia inundațiilor din Serbia și Bosnia, la guvern a fost organizat un comandament de urgență, viceprim-ministrul Dragnea fiind însărcinat cu dirijarea operațiunilor. Întărâtat și de declarațiile premierului Ponta, care a spus că viitura care vine din Serbia reprezintă un pericol „extrem, extrem de ridicat”, Dragnea s-a referit la starea digului de apărare din zona Feteștiului, într-o prognoză ce oscilează între panică și penibil: „Dacă Dunărea va creşte şi dacă acest dig se rupe, există riscul serios să se inunde Autostrada A2, pe segmentul Feteşti-Cernavodă, conductele de transport ale societăţii Conpet, două linii de înaltă tensiune care merg la centrala nucleară Cernavodă, precum şi calea ferată Bucureşti-Constanţa!”.

Minciunile guvernamentale – mai înalte ca podul lui Anghel Saligny

Terasamentul căii ferate dintre Fetești și Cernavodă are la bază lucrările executate pe la 1890, sub îndrumarea inginerului Anghel Saligny. Cum la vremea aceea digurile de apărare lipseau cu desăvârșire, rambleul (terasamentul înălțat) a fost construit în așa fel încât calea ferată să fie la o cotă net superioară celor mai înalte viituri. Înspre Fetești, terasamentul ajunge la o înălțime de 30 de metri, iar la Cernavodă – la 40 de metri deasupra terenului din jur. Odată cu lucrările de consolidare și lărgire a terasamentului efectuate între anii 1960 – 1990, calea ferată Fetești-Cernavodă se află, la cel mai jos punct, la 15 metri deasupra câmpurilor din vecinătate. Inițial am vrut, pentru conformitate, să sunăm pe cineva de la CFR, care să ne declare că tronsonul acesta nu poate fi inundat. Dar ideea în sine e atât de penibilă, încât am abandonat demersul, parțial de teama de a nu fi luați de nebuni, sau drept persoane care fac apeluri telefonice abuzive.

Visele lui Dragnea nu se potrivesc cu realitatea

Dacă ar fi să credem spusele sale, asta ar însemna că vicepremierul Dragnea nu a fost niciodată la mare, la Constanța. Sau că nu a circulat nicicând pe Autostrada Soarelui. Dacă ar fi mers pe A2, ar fi observat că, pe tronsonul Fetești-Cernavodă (ca și pe restul tronsoanelor), aceasta este construită pe un terasament înalt de câțiva metri, deasupra terenurilor din vecinătate. Pentru ca autostrada să fie inundată, ar fi nevoie ca Dunărea să spargă digul de protecție și să umple Balta Ialomiței cu un strat de minim 3 metri de apă. Ca să vă dați seama cât de fantezist este scenariul acesta, am făcut un calcul – am raportat volumul de apă necesar pentru a inunda Balta Ialomiței, la cel al lacului de acumulare de la Porțile de Fier I – cel mai mare de acest gen din România și unul din cele mai mari din Europa. În momentul în care a fost dat în folosință, lacul de acumulare de la Porțile de Fier avea un volum între 1.700 și 2.800 milioane mc (milioane de metri cubi), el scăzând între timp, din cauza aluviunilor. Iar Balta Ialomiței, la suprafața sa de peste 830 de kilometri pătrați, ar avea 830 milioane mc la un strat de 1 metru de apă, 1.660 de milioane – la un strat de apă de 2m, sau aproape 2.500 de milioane mc la un strat de 3 metri. Deci din start, pentru a ajunge la nivelul autostrăzii, ar fi necesar un volum de apă mai mare decât volumul mediu al lacului de la Porțile de Fier (2.200 milioane mc). Dar odată inundată Balta Ialomiței, apa ar acoperi și albia minoră a Dunării, plus toate ostroavele și lunca ce nu e apărată de diguri, atât pe partea Dobrogei, cât și a județelor Călărași și Ialomița. Asta ar însemna peste 4.000 de milioane de metri cubi de apă – dublu cât poate ține, în medie, barajul Porțile de Fier I.
Ar mai fi de adăugat că, la o creștere de nivel atât de catastrofică încât să fie acoperită Autostrada Soarelui, în mod cert apele ar intra și peste alte obiective – pentru început, ar fi inundată o bună parte din orașul Călărași, precum și alte 40-50 de localități dintre Călărași și Hârșova. În acest scenariu, prezența apei pe calea de rulare a autostrăzii ar fi cea mai mică dintre probleme.

Stâlpii de curent și viaductul căii ferate sunt în apă

În România, curentul este transportat prin cabluri agățate de stâlpi. Aceasta este o altă informație care nu a parvenit viceprim-ministrului Dragnea. În zona Feteşti-Cernavodă, cablurile pot fi văzute de pe Autostrada Soarelui, la o înălţime mai mare decât terasamentul acesteia. În plus, la traversarea Dunării şi a braţului Borcea, ele sunt susţinute de stâlpi de oţel, înalţi de peste 40 de metri. Atât liniile de curent electric, cât şi calea ferată Feteşti-Cernavodă au elemente situate în zona inundabilă – stâlpi, piloni etc. Chiar la intrarea pe podul de la Feteşti, pe partea stângă a sensului de mers dinspre Bucureşti spre Constanţa, pot fi observaţi stâlpii liniei de transport al curentului electric de care vorbea Dragnea că ar fi în pericol iminent de inundaţie. La ora la care scriem acest articol o parte din ei sunt deja în apă. De altfel, fiind situaţi la 100 de metri de braţul Borcea – de care nu sunt despărţiţi de niciun dig de apărare – aceşti stâlpi au fost „inundaţi” de zeci de ori de la darea în folosinţă, fără ca asta să constituie o problemă.

Lucrări proaste şi bani cheltuiţi pe şest

Pentru a afla mai multe detalii despre digul buclucaş care a pus pe jar ditamai comitetul pentru situaţii de urgenţă, am sunat la Administraţia Apelor Buzău-Ialomiţa. Purtătoarea de cuvânt a instituţiei ne-a declarat că este vorba de 80 de metri de dig (nu 14 metri cum se anunţase la guvern) şi că lucrările nu se încheiaseră marţi, 20 mai (deşi premierul şi vicepremierul dăduseră asigurări că ele vor fi gata vineri, 16 mai). Cum vicepremierul Dragnea era aşteptat la Feteşti tot în 20 mai, autorităţile locale – Consiliul Judeţean şi Apele Române – dădeau zor să termine treaba. Din cauza aceleiaşi vizite, nu ni s-au putut comunica nici firmele de la care au fost achiziţionate materiale pentru dig, nici preţul la care s-a făcut achiziţia. Tot ce am putut afla a fost că procedura s-a desfășurat în regim special, pentru cârpirea digului fiind solicitată deblocarea fondurilor de urgenţe.
De asemenea, ne-a fost confirmat faptul că bucata de dig cu probleme se află în prelungirea unui alt tronson, consolidat în acel mod în care se fac lucrările şi acum. Problema aceasta este una cunoscută specialiştilor în construcţii hidrotehnice. Construirea unui taluz de piatră nu face decât să „împingă la vale” zona cu probleme – la capătul lui se creează un curent turbionar, iar toată energia acumulată din cauza taluzului este eliberată asupra porţiunii de dig de pământ care urmează – eroziunea fiind puternică şi rapidă.
Porţiunea de dig care este reparată acum în procedură de urgenţă se află în prelungirea alteia, reparată tot „la urgenţă”, pe timpul inundaţiilor din 2006.

Digurile de apărare – mutate de Ponta la Apele Române

Total lipsit de viziune la capitolele „locuri de muncă” şi „dezvoltare economică”, guvernul Ponta pare totuşi să fi avut pregătită o strategie – aceea de a toca bani fără licitaţie, cu ocazia situaţiilor de urgenţă. Astă iarnă v-am prezentat modul în care miniştrii PSD au maltratat prioritar, la câteva luni de la numirea în funcţie, legea privind modul în care se decretează Cod Roşu sau Cod Portocaliu. Cu ocazia acestor inundaţii, am mai descoperit un alt exemplu al acestei strategii – trecerea digurilor de apărare la Apele Române. Printr-o Hotărâre de Guvern, acestea au fost scoase, în iulie 2013, din administrarea SNIF şi ANIF. Aceste instituţii – cu competenţe pe linia îmbunătăţirilor funciare – funcţionează pe sistemul unor regii autonome, ceea ce presupune un anumit grad de autoguvernare şi transparenţă. Nu în ultimul rând, presupune că guvernul nu le poate aloca fonduri pentru achiziţii „la urgenţă”, fără licitaţie şi anunţ public. Scoaterea digurilor de sub oblăduirea lor a rezolvat această „problemă” – de protecţia împotriva inundaţiilor se ocupă acum Apele Române, instituţie aflată în subordinea Ministerului Mediului şi a cărei conducere operativă este asigurată de un comitet prezidat de prefecţi – deci de oamenii care răspund direct în faţa premierului şi vicepremierului. Deci să nu fiţi surprinşi dacă, în perioada următoare, guvernanţii vor vorbi mai mult decât de obicei despre diguri, sau dacă vor aloca fonduri babane pentru lucrări hidrotehnice.
Cât despre alegerea digului de la Feteşti – nici aceasta nu este întâmplătoare. Aceeaşi secţiune a avut probleme în iunie 2013. Pe fondul unui cod galben de inundaţii pe Dunăre, digul din zonă a pierdut peste 10 metri într-o zi. Şi atunci s-a venit cu aceleaşi basme – inundarea Autostrăzii, a liniilor de curent electric – dar, nefiind an electoral, nu s-a făcut aşa mare tam-tam şi nici nu s-au alocat fonduri pentru refacerea temeinică a digului. Malul a fost cârpit, numai bine cât să cedeze din nou anul acesta. La mai puţin de o lună de la aceste lucrări, digurile au trecut în administrarea Apelor Române.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top