Transcrierea emisiunii Invitatul dimineţii

Realizator: Invitatul dimineţii, in studioul nostru, după cum vă spuneam şi mai devreme, ministrul de externe, Teodor Baconschi. Bună dimineaţa.

Teodor Baconschi: Bună dimineaţa.

Reporter: De asemenea, v-am anunţat mai devreme, discutăm cu siguranţă despre Adunarea Parlamentară NATO, care a fost găzduită de Bucureşti. Concluzii, presupun după această întâlnire. Luca, scutul antirachetă a fost din nou adus în discuţie şi există şi alte teme largi de abordat.

Realizator: Sigur, mulţumesc Magda, nu ştiu dacă vom discuta chiar atât de mult despre Adunarea Parlamentară a NATO, pentru că s-a tot vorbit în ultimele trei-patru zile, dar vom vorbi despre vizita pe care ministrul a făcut-o în Germania, despre spaţiul Schengen, despre relaţiile din Uniunea Europeană şi câteva chestiuni de politică…

Realizator: Invitatul dimineţii, in studioul nostru, după cum vă spuneam şi mai devreme, ministrul de externe, Teodor Baconschi. Bună dimineaţa.

Teodor Baconschi: Bună dimineaţa.

Reporter: De asemenea, v-am anunţat mai devreme, discutăm cu siguranţă despre Adunarea Parlamentară NATO, care a fost găzduită de Bucureşti. Concluzii, presupun după această întâlnire. Luca, scutul antirachetă a fost din nou adus în discuţie şi există şi alte teme largi de abordat.

Realizator: Sigur, mulţumesc Magda, nu ştiu dacă vom discuta chiar atât de mult despre Adunarea Parlamentară a NATO, pentru că s-a tot vorbit în ultimele trei-patru zile, dar vom vorbi despre vizita pe care ministrul a făcut-o în Germania, despre spaţiul Schengen, despre relaţiile din Uniunea Europeană şi câteva chestiuni de politică internă, pentru că Teodor Baconschi este şi prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat Liberal. Bună dimineaţa, domnule ministru.

Teodor Baconschi: Bună dimineaţa.

Realizator: S-a terminat, deci, Adunarea Parlamentară a NATO, s-a vorbit mult despre scutul antirachetă. Ce bilanţ faceţi dumneavoastră după trei zile de prezenţă a câtorva sute de delegaţi ai Adunării Parlamentare a NATO la Bucureşti?

Teodor Baconschi: A fost o reuniune importantă, e bine că s-a organizat la Bucureşti. Dimensiunea parlamentară NATO menţine vivacitatea relaţiei transatlantice în parlamentele naţionale din statele membre. Există desigur dezbateri cu privire la proiectele Alianţei şi deciziile Alianţei şi acest forum înrădăcinează democratic o organizaţie în esenţa ei militară.

Realizator: V-au surprins discuţiile destul de aprinse pe marginea scutului antirachetă, reacţia Rusiei, a Ucrainei? A fost şi un deputat socialist francez de opoziţie, deci care a vorbit, care a spus că scutul practic antirachetă este practic ineficient. V-a surprins această dezbatere, sau tocmai faptul că suntem într-o adunare parlamentară înseamnă că trebuie să dezbatem?

Teodor Baconschi: Nu. Este o dezbatere normală, diversitatea opiniilor este şi ea stimulantă. Pe fondul Adunării Parlamentare NATO am avut o intervenţie şi o mică sesiune de întrebări şi răspunsuri; m-a bucurat să pot dialoga cu parlamentari NATO din diferite state şi am avut, totodată, plăcerea de a-l găzdui la Bucureşti şi pe secretarul general al NATO, domnul Rasmussen. Domnia sa a susţinut o conferinţă cu preşedintele României şi am avut o întâlnire la Ministerul Afacerilor Externe, precum şi o conferinţă comună de presă. Cred că dialogul cu domnul Rasmussen este important. Ne-a lăudat. A spus că România este unul dintre cei mai activi membri NATO şi cei mai solizi. Este normal, pentru că ne-am angajat, ne-am ţinut promisiunile şi suntem totodată contributori la viitorul sistem balistic american, deocamdată, dar care – sperăm – va deveni o misiune a NATO la viitorul summit de la Chicago, în mai anul viitor.

Realizator: Am văzut că Rusia este în continuare neliniştită de acest scut antirachetă şi a anunţat, printre altele, că se gândeşte să facă un scut antirachetă comun cu Ucraina. Vă nelinişteşte această perspectivă?

Teodor Baconschi: Nu ne nelinişteşte nimic. NATO va fi apărat de scutul antirachetă. Tot teritoriul naţional al României este acoperit de acest program. În acelaşi timp, toată lumea – şi domnul Rasmussen şi autorităţile române, ca şi cele americane – a reiterat disponibilitatea lor de a dialoga transparent şi inclusiv cu Federaţia Rusă pe acest subiect. Există o plajă de teme unde Rusia şi NATO se pot întâlni. Dacă negocierile în curs vor fi finalizate corect, ne aşteptăm ca şi la Chicago, anul viitor, să aibă loc din nou un Consiliu NATO-Rusia la vârf.

Realizator: Când credeţi că va fi ratificat Tratatul româno-american privind scutul antirachetă în Parlamentul României, pentru că deocamdată ca să existe, trebuie să aibă şi ratificarea Parlamentului?

Teodor Baconschi: Tema întruneşte consensul transpartinic al partidelor din Parlament. Şefii Camerelor, participanţi la NATO, au fost optimişti şi ne-au promis o ratificare promptă.

Realizator: Domnule ministru, aţi fost în vizită în Germania, săptămâna trecută, o ţară cu care relaţiile economice sunt bune, comerţul a crescut cu o treime în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi, spuneaţi dumneavoastră la un moment dat in cadrul acestei vizite, că IMM-uri, întreprinderi mici şi mijlocii perfecţionate şi performante din Germania doresc să intre pe piaţa din România. Despre cine este vorba, la ce vă refereaţi?

Teodor Baconschi: A fost o vizită densă. M-am întâlnit, bineînţeles, cu domnul Guido Westerwelle, omologul meu, care a făcut în conferinţa de presă şi declaraţii publice cu privire la sprijinul vocal al Germaniei pentru Schengen. I-am întâlnit, de asemenea, pe consilierii pentru politică externă şi afaceri europene ai cancelarului Merkel, am avut o prelegere la Societatea germană de Politică Externă şi, totodată, o expunere despre Europa la Fundaţia Konrad Adenauer. Cred că relaţia politică e foarte bună. Aşa cum spuneaţi, exporturile noastre spre Germania au crescut. Aşteptăm noi investiţii germane şi, dincolo de interesul coloşilor industriali germani, există o reţea uriaşă de întreprinderi mici şi mijlocii foarte bine poziţionate ca actori economici şi care sunt interesate de piaţa românească, mai ales că am transmis şi mesajul îmbunătăţirii climatului de afaceri, prin noi acte normative care flexibilizează piaţa muncii. Există, totodată, bani europeni care pot interesa şi întreprinderile germane şi proiecte de dezvoltare, mai ales în infrastructură. Prin urmare, ne aşteptăm ca, în perioada următoare, interesul mediului de afaceri german pentru România să crească.

Realizator: Aţi vorbit despre sprijinul Germaniei pentru aderarea la spaţiul Schengen. Guido Westerwelle, ministrul german de Externe, a spus că lucrăm la o soluţie până la Consiliul din iarnă, până la întâlnirea şefilor de stat şi de guvern din iarnă – adică ce fel de soluţii ar putea fi?

Teodor Baconschi: Soluţia ţine de dialogul cu Olanda, în primul rând, care şi-a exprimat, după cum ştiţi, rezervele, conectând chestiunea MCV, reforma în justiţie, de data accesului nostru în Schengen, dar pe 7 octombrie, puţin după ce am fost eu acolo, premierul olandez s-a întâlnit cu doamna Merkel. Înţeleg că subiectul a fost din nou abordat. Cred că mainstream-ul democratic olandez e deschis pentru o formulă de compromis, dar, cum ştiţi, la Haga e un guvern minoritar, care e susţinut de o majoritate extrem de fragilă în Parlament. Cred că soluţia va fi legată atât de, poate, anticiparea unor rapoarte pozitive pe reforma justiţiei în România, cât şi de dialogul bilateral direct – îl întreţinem în fiecare zi – dar şi posibilitatea de a creşte încrederea partenerilor noştri olandezi, prin cooperare directă la frontieră. S-ar putea imagina şi prezenţa unor experţi din Olanda din acest punct de vedere. Noi suntem absolut gata…

Realizator: Nişte experţi olandezi la frontierele româneşti.

Teodor Baconschi: S-a invocat şi această posibilitate. De altfel, primul ministru olandez va vizita, în noiembrie, România şi cred că vom avea şi ocazia de a explica, de a aduce toate argumentele şi de a găsi împreună, în spirit european, o soluţie de compromis.

Realizator: Pentru că vorbeaţi despre ce se întâmplă în Parlamentul şi în Guvernul olandez, în acordul parlamentar de susţinere a Guvernului apare scris că e nevoie de două rapoarte pozitive pe mecanismul de cooperare şi verificare, pentru ca Olanda să se regândească la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Credeţi că, prin demersurile pe care le faceţi, s-ar putea să nu mai fie nevoie de aceste două rapoarte pozitive?

Teodor Baconschi: Mai avem un Consiliu JAI în decembrie. Există şi un raport interimar de ţară sub mecanismul de cooperare şi verificare, în luna februarie, deci avem nişte termene rezonabile, în care progresele înregistrate în justiţie ar putea să ridice nivelul de încredere al Olandei faţă de România.

Realizator: Dar nu vă simţiţi puţin trădat de Olanda? Pentru că, din câte am înţeles, a existat un acord politic la Consiliul European de vară, în care toţi cei prezenţi, inclusiv premierul olandez, au spus că sunt de acord cu o aderare a României, după evaluarea din septembrie.

Teodor Baconschi: Suntem într-o perioadă dificilă. Aşa pot să-mi aduc aminte că – cu aproximativ un an în urmă – ministrul finlandez pentru Afaceri Europene, doamna Astrid Thors, cu care m-am întâlnit la Bucureşti, a ieşit în declaraţii de presă pentru a susţine foarte ferm aderarea României la Schengen. După cum se vede, dată fiind evoluţia situaţiei politice interne, aceste angajamente nu valorează mare lucru în Europa momentului, dar asta nu înseamnă că avem vreo altă posibilitate în afara dialogului direct, a spiritului constructiv. Nu trebuie să acuzăm neapărat pe cineva, trebuie să vedem că e o problemă de încredere, pe care o putem rezolva prin transparenţă şi doar prin soluţii cât mai inteligente.

Realizator: Nu simţiţi că ar fi o problemă majoră acolo?

Teodor Baconschi: Nu, şi Finlanda ne-a dat, pe canale diplomatice, semnale că doreşte o ieşire din acest impas şi că a fost sensibilă la argumentele noastre, deci, cred, trebuie să menţinem tonusul acestei campanii, fără accente isterice, exagerări sau incriminări, ci mai degrabă pledându-ne cauza cu toată demnitatea şi argumentele necesare.

Realizator: Încercaţi să avansaţi vreo dată când va adera România la Schengen?

Teodor Baconschi: V-am spus, încă din vară, după ce am păţit în primăvară, nu cred că e bine să mai facem profeţii calendaristice. Lucrăm, e un proces în curs, sperăm ca el să fie deblocat.

Realizator: Să vorbim puţin, domnule ministru Teodor Baconschi, şi despre relaţia cu Franţa, care am văzut că este criticată. Au apărut unele emisiuni, unele accente în unele emisiuni satirice. Dumneavoastră aţi criticat săptămâna trecută o emisiune de radio. V-aţi declarat jignit, fiind un bun cunoscător al Franţei. Credeţi că aceasta este soluţia, ca diplomaţia să protesteze în faţa unor emisiuni satirice, de umor, chiar dacă umorul este prost?

Teodor Baconschi: Sunt un mare adept al unei bune relaţii româno-franceze şi am lucrat de-a lungul anilor în acest sens. Vizita pe care am făcut-o la Paris, în aprilie, anul acesta, mi-a permis un schimb amplu de idei cu Alain Juppé, cu Laurent Wauquiez, ministrul de atunci pentru Afaceri Europene, cu domnul Claude Guéant, ministru de Interne, cu Jean-François Copé, secretar general UMP. Am continuat demersurile, atunci când domnul Gueant a venit la Bucureşti, în 18 aprilie.

Realizator: Şi v-aţi văzut recent şi cu Alain Juppé, dacă nu mă înşel pe linie politică, la Bordeaux.

Teodor Baconschi: M-am revăzut, exact. Domnul Juppé a făcut o invitaţie în oraşul unde este primar, la Bordeaux, pentru miniştrii de externe care aparţin Partidului Popular European. Am avut deci un dialog constant de foarte bună calitate şi bazat, evident, pe memoria relaţiei româno-franceze şi pe respectul mutual, însă aceste derapaje mediatice din Franţa sunt inacceptabile. Evident că diplomaţia trebuie să protesteze. N-am protestat atunci când era vorba de un război cu nişte păpuşi de cauciuc, le guignols, dar în momentul în care jurnalişti în carne şi oase se pretează la stigmatizări colective…

Realizator: Nu erau jurnalişti, erau umorişti, adică nu erau oameni care prezintă ştiri, ca mine.

Teodor Baconschi: Umorişti, dar nu e vorba doar de, cum să vă spun, umorul de proastă calitate. E o pedeapsă aplicată publicului din Franţa, dar, până una alta, te referi la naţiuni, operezi cu generalizări vexante şi otrăveşti şi imaginea unei comunităţi absolut onorabile, cea română din Franţa, dar şi o relaţie de 160 de ani care funcţionează, care e bazată pe un parteneriat strategic şi care aduce, prin investiţiile franceze din România, beneficii ambelor părţi. Deci, trebuie să ne delimităm. De altfel, domnul Douillet, secretar de stat pentru francezii din străinătate, care a fost de curând la Bucureşti, spunea după întâlnirea cu mine că Guvernul francez se delimitează clar faţă de aceste discursuri xenofobe şi antieuropene.

Realizator: Aţi trimis o scrisoare acum câteva săptămâni, chiar acum o lună şi jumătate, dacă nu mă înşel, semnată de dumneavoastră, de domnul Predoiu, ministrul justiţiei, de domnul Igaş, ministrul de Interne, în care propuneaţi mai multe piste de colaborare a autorităţilor franceze. Ce s-a întâmplat cu ea, aţi primit un răspuns până acum?

Teodor Baconschi: În curând la ambasada noastră de la Paris se va organiza o reuniune în format interministerial, justiţie, interne, am trimis 16 poliţişti români care acţionează în strânsă legătură cu biroul ataşatului de interne al ambasadei, un grup de legătură format din magistraţi francezi şi români va colabora de asemenea pentru dezmembrarea unor reţele de infracţionalitate în care sunt implicaţi cetăţeni români. Dar am preluat iniţiativa. Ne propunem o intensificare a acestei cooperări pentru a obţine rezultate pe teren. Cred că nu vânătoarea de cerşetori veniţi din România pe Champs-Elysées este soluţia, ci dialogul politic, cooperarea poliţienească intensificată şi mai ales voinţa comună de a dezmembra exemplar câteva asemenea reţele.

Realizator: Dar încă n-aţi primit răspuns la acea scrisoare dacă înţeleg bine. N-aţi primit, nu?

Teodor Baconschi: Din păcate, nu.

Realizator: Să vorbim puţin despre ce se întâmplă în Europa, domnule ministru Baconschi, pentru că Europa nu trece prin cea mai bună perioadă de la înfiinţarea ei. Am văzut că summit-ul european care trebuia să aibă loc pe 17 octombrie a fost amânat cu o săptămână. Este un summit destinat găsirii unor noi soluţii pentru ieşirea din criză. N-o să vă întreb foarte punctual despre soluţii care sunt financiare, economice, ci aşa ca asentiment general, mai ales după ce aţi fost şi în Germania. Cât de optimist sunteţi şi, foarte sincer, cât de optimist sunteţi că Europa va reuşi să găsească o soluţie pană la urmă?

Teodor Baconschi: Sunt convins că zona euro va fi securizată prin acest pachet convenit între Paris şi Berlin.

Realizator: Ştiţi că astăzi avem un vot foarte important în Slovacia şi nu e sigur că va trece.

Teodor Baconschi: Sunt convins că şi slovacii sunt buni europeni şi îşi dau seama că principiul solidarităţii trebuie aplicat în momentele dificile nu atunci când n-ai nevoie de solidaritate. Grecia nu trebuie privită ca un bolnav al Europei, ci mai degrabă ca simptom al unor erori colective pe care le putem corecta tot în cadrul european prin mai multă Europă nu prin mai puţină.

Realizator: Deci credeţi că va fi bine.

Teodor Baconschi: Cred că va fi bine, cu condiţia ca erorile de care vorbeam – aceste deficite publice excesive, criza datoriilor suverane – vor fi corectate prin politici de reducere a cheltuielilor cu întreţinerea statelor membre. Trebuie să intrăm într-o etapă post-birocratică, să punem la dietă aceste cheltuieli publice care inhibă investiţiile şi scad competitivitatea globală a Uniunii Europene.

Realizator: Ştiţi că printre statele cel mai afectate de criză se numără state care numai sociale nu erau. Mă gândesc încă o dată la Marea Britanie, la Irlanda.

Teodor Baconschi: Da, pentru că în mare măsură, noi europenii, am comis şi eroarea de a dizolva în mare măsură nucleul industrial pe care se bazează creşterea economică sănătoasă, sustenabilă. Am delocalizat spre pieţe cu mână de lucru ieftină aproape jumătate din ţesutul industrial al Europei şi trebuie să reindustrializăm Europa dacă vrem să avem producţie reală, bani reali şi situaţii economice stabile.

(…)

Realizator: Teodor Baconschi, ministru de externe, vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa în această emisiune.

Teodor Baconschi: Vă mulţumesc şi eu. Salutări ascultătorilor noştri.