Solicitam reintroducerea sistemului judiciar pe baza Curtii cu jurati in Romania
17/10/2011
Solicitam reintroducerea prin lege a curţilor cu juraţi, care au funcţionat în România în perioada interbelică.
În ţările în care procesele cu juraţi sunt permise, juriile sunt văzute ca un mod de protecţie împotriva puterii statale. In plus, ar constitui o garantie morala pentru decizia luata de judecatori si ar asigura un plus de transparenta actului de decizie in justitie, natura secretă a procesului protejand libertatea prin protejarea juriului de foloase necuvenite.
Institutia Curtii cu juraţi a existat si în dreptul român la mijlocul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, functionând după sistemul de drept al francezilor.
Prin Constitutia din 1864 se prevedea înfiintarea unei curti cu juraţi pe lângă fiecare curte de apel, pentru ca apoi în anul 1868 să se înfiinteze câte o cu…
Solicitam reintroducerea sistemului judiciar pe baza Curtii cu jurati in Romania
17/10/2011
Solicitam reintroducerea prin lege a curţilor cu juraţi, care au funcţionat în România în perioada interbelică.
În ţările în care procesele cu juraţi sunt permise, juriile sunt văzute ca un mod de protecţie împotriva puterii statale. In plus, ar constitui o garantie morala pentru decizia luata de judecatori si ar asigura un plus de transparenta actului de decizie in justitie, natura secretă a procesului protejand libertatea prin protejarea juriului de foloase necuvenite.
Institutia Curtii cu juraţi a existat si în dreptul român la mijlocul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, functionând după sistemul de drept al francezilor.
Prin Constitutia din 1864 se prevedea înfiintarea unei curti cu juraţi pe lângă fiecare curte de apel, pentru ca apoi în anul 1868 să se înfiinteze câte o curte cu juraţi în fiecare judet, considerându-se insuficiente cele existente până la momentul respectiv.
Particularitătile Curtii cu juraţi constau în faptul că aceasta nu era permanentă, neavând o existenţă legală decât pe timpul cât era constituită pentru a judeca o cauză si anume de 4 ori pe an.
Curtea cu Juraţi, în sistemul nostru de drept, era constituită din magistrati si juriu. În ceea ce priveste magistratii acestia erau in număr de 3: 1. presedintele curtii cu juraţi care făcea parte din resortul unei curti de apel;
2. doi asesori care erau membrii ai tribunalului local si care puteau fi înlocuiti cu presedintele tribunalului când vreunul din ei ar fi fost împiedicat de a lua parte la sedintă.
Juriul era format din 12 cetăteni.
Conform art 258 C.pr.penală aptitudinea generală de a fi jurat o detineau:
– românii, bărbati de 25 de ani, având folosinta drepturilor civile, politice si de familie;
– cei ce au absolvit învătământul secundar;
– cei care aveau un venit anual imobiliar în valoare de 1500 lei;
– profesorii si institutorii;
– liber profesionistii si particularii până la clasa a II-a inclusiv;
– functionarii în retragere, pensionarii cu pensia de 1500 lei anual.
Se prevăd, de asemenea, categoriile de persoane care pierd dreptul de a fi jurat si anume persoanele care au suferit o condamnare penală si cele puse sub acuzatie. Printre categoriile de persoane incapabile de a fi jurat se numărau persoanele puse sub interdictie, alienatii mintali si cei care făceau parte dintr-un consiliu judiciar. Calitatea de ministru, de membru al corpurilor legiuitoare de la vremea respectivă, de prefect, judecător, ofiter al ministerului public, ofiter al politiei judiciare, militar în termen, învătător, preot de mir erau incompatibile cu statutul de jurat.
Aceste incompatibilităti erau absolute, îmsă legea prevedea si alte incompatibilităti relative:
– era incompatibil cu functia de jurat orice persoană parte în proces sau care avea un anumit rol în proces
– era incompatibil cu functia de jurat orice persoană care a mai participat în această calitate in cadrul procesului desfăsurat în aceeasi cauză, dar a cărei cercetare a fost suspendată.
Erau exclusi din listele juriului servitorii cu simbrie si cei care nu stiau să scrie si să citească româneste. Persoanele care trăiau din munca zilnică si cele care au figurat într-o altă sesiune a aceluiasi an judiciar erau scutiti de a fi juraţi.
În caz de nerespectare a prevederilor legale în acest sens,sanctiunea aplicabilă era anularea verdictului de culpabilitate, la care ar fi luat parte un jurat ce nu ar fi avut aptitudinea generală sau care ar fi fost într-unul din cazurile de decădere, incapacitate sau incompatibilitate.
În 1868 au luat fiinţă în întreaga ţară Curţile cu Juraţi, care judecau: delictele politice, de presă şi crimele. Curtea de Juraţi se compunea dintr-un prezidiu format din 3 juraţi (preşedintele fiind judecător de curte de apel, iar ceilalţi doi membri judecători la tribunalul districtului) şi o comisie de 12 juraţi aleşi dintre cetăţenii judeţului. În 1938, după instaurarea dictaturii regale, curţile cu juraţi din întreaga ţară au fost desfiinţate, atribuţiile lor fiind preluate de către alte instanţe.
Speram in solutionarea problemei data de netransparenta in deciziile judecatorilor din Romania.
Autor: autorul a ales ca aceasta informatie sa nu fie publica
Guvernare, administrativ Proiecte de lege, legislatie Propuneri, idei Social
