Politic

Senatorul Ștefan Mihu – declarație politică privind aderarea României la Spațiul Schengen

În ședința Senatului din 3.04.a.c. senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a făcut o declarație politică cu subiectul aderării României la Spațiul Schengen. Senatorul punctează faptul ca deși țara noastră a primit aviz favorabil de aderare de la Comisia Europeană acest demers nu a fost dus la îndeplinire.

“După cum este cunoscut, prevederile juridice referitoare la Spațiul Schengen au fost integrate în acquis-ul comunitar prin Tratatul de la Amsterdam și ulterior prin Tratatele subsecvente ale Uniunii (respectiv Tratatul de la Nisa și Tratatul de la Lisabona, în vigoare), prin recurs la instrumente juridice specifice, care reglementează și aspectele privind vizele, azilul, imigrația și politicile legate de libera circulație a persoanelor.

Spațiul Schengen, cunoscut în limbajul comun și ca „spațiul UE fără frontiere”, include în prezent un număr de 26 de state europene, dintre care 4 (Norvegia, Islanda, Lichtenstein și Elveția) nu sunt membre ale UE, iar alte 6 state UE nu fac parte din Sistemul Schengen (Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda, Marea Britanie, România).

În 2015, în contextul „crizei imigranților”, Spațiul Schengen a devenit practic nefuncțional, în condițiile asumării de către unii lideri politici ai UE a unor decizii controversate privind deschiderea „de facto” a frontierelor externe ale UE unor adevărate „valuri” necontrolate de imigranți ilegali.

Situația se menține în blocaj și în momentul de față, la circa 4 ani de la

evenimentele dramatice din 2015,  funcționarea normală a spațiului Schengen nefiind înca restabilită .

Este suficient să amintesc că în prezent nu mai puțin de 6 state Schengen

(Austria, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia, Suedia) efectuează sub diverse forme controale la frontierele lor naționale.

Pe de altă parte de câțiva ani buni România, alături de alte state membre ale UE, a solicitat aderarea la Spațiul Schengen și, în pofida avizului favorabil, repetat în domeniu al Comisiei Europene și al unor investiții financiare și umane considerabile pe acest palier, demersul nu a avut câștig de cauză.

La acest rezultat negativ a contribuit în mod decisiv poziția unor state membre ale UE, care au „înțeles” să interpreteze de o manieră subiectivă și discreționară prevederile Tratatului de la Lisabona referitoare la constituirea și funcționarea Spațiului Schengen, punând interese strict naționale de politică internă înaintea intereselor de ansamblu ale Uniunii și, pe cale de consecință, nesocotind de facto litera și spiritul Tratatelor fundamentale ale Uniunii. 

Considerăm că prerogativa Consiliului UE era și este, conform Tratatelor UE, să ia notă de îndeplinirea de către România a condițiilor de aderare la Spațiul Schengen – certificată deja în repetate rânduri de Comisia Europeană – și nu să repună în discuție aderarea în sine, transformând astfel chestiunea respectivă în subiect artificial de dispută politică, alimentat de interese economico-financiare nefirești în domeniu, prin prisma regulilor de funcționare ale pieței interne europene!

Ne găsim în fața unui caz tipic de interpretare voit defectuoasă a prevederilor Tratatului de la Lisabona, fapt de natură să aducă un deserviciu semnificativ construcției europene, așa cum a fost ea gândită și concepută de Părinții Fondatori ai Comunităților Europene/ Uniunii Europene!

Față de cele de mai sus, consider că România are oportunitatea și în egală măsura datoria, în calitate de Președinte în exercițiu a Consiliului UE, deci și a Consiliului Justiție-Afaceri Interne, adică a formațiunii Consiliului responsabilă să analizeze și să discute aspectele respective, să reintroducă pe agenda UE, cu toată determinarea, evaluarea modului de funcționare și de adoptare a deciziilor la nivelul spațiului Schengen. Demersul se prezintă a fi cu atât mai necesar cu cât, de câțiva ani buni, această politică relevantă a UE se află într-un evident blocaj, urmare directă a modului defectuos și abuziv, în care a fost gestionată.

În același context, Bucureștiul poate și trebuie să readucă în discuție situația cererilor de aderare la Spațiul Schengen ale României și Bulgariei, cu atât mai mult cu cât această chestiune sensibilă are un impact economic negativ asupra agenților economici români, în general și a transportatorilor români, în mod special!

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top