Măsurile mai stricte de supraveghere au dus la descoperirea mai multor cazuri de fraudă şi utilizare necorespunzătoare a fondurilor europene. Acest fapt permite recuperarea unor sume importante şi reinvestirea lor în programe destinate cetăţenilor.
Guvernele statelor membre şi Comisia trebuie să se asigure că banii contribuabililor nu sunt folosiţi în mod neadecvat. În acest scop, fac schimb de informaţii şi iau măsuri pentru a recupa fondurile şi a-i urmări penal pe cei care comit fapte de fraudă.
Supravegherea bugetului UE se îmbunătăţeşte permanent. Astfel, anul trecut a fost implementat un nou sistem de raportare on-line, cu rezultate imediate: numărul rapoartelor transmise a crescut.
În consecinţă, a crescut şi rata de recuperare a fondurilor. Conform ultimului raport anual 
, până în prezent au fost recuperatecirca 825 de milioane de euro, din cele 1,8 miliarde raportate ca fiind utilizate necorespunzător în 2010. În 2009, impactul financiar al neregulilor fusese de 1,5 miliarde …
Măsurile mai stricte de supraveghere au dus la descoperirea mai multor cazuri de fraudă şi utilizare necorespunzătoare a fondurilor europene. Acest fapt permite recuperarea unor sume importante şi reinvestirea lor în programe destinate cetăţenilor.
Guvernele statelor membre şi Comisia trebuie să se asigure că banii contribuabililor nu sunt folosiţi în mod neadecvat. În acest scop, fac schimb de informaţii şi iau măsuri pentru a recupa fondurile şi a-i urmări penal pe cei care comit fapte de fraudă.
Supravegherea bugetului UE se îmbunătăţeşte permanent. Astfel, anul trecut a fost implementat un nou sistem de raportare on-line, cu rezultate imediate: numărul rapoartelor transmise a crescut.
În consecinţă, a crescut şi rata de recuperare a fondurilor. Conform ultimului raport anual , până în prezent au fost recuperatecirca 825 de milioane de euro, din cele 1,8 miliarde raportate ca fiind utilizate necorespunzător în 2010. În 2009, impactul financiar al neregulilor fusese de 1,5 miliarde de euro.
Acum, Comisia şi guvernele naţionale pot să identifice mai rapid problemele şi să prevină tentativele de fraudă.
Neregulile constatate pot varia de la greşeli neintenţionate până la încălcări cu bunăştiinţă ale legislaţiei europene, în scopul de a obţine sume mai mari decât cele cuvenite. De exemplu, unii beneficiari declară ore nejustificate de lucru în cadrul unui proiect, încalcă normele privind licitaţiile la care participă sau comit infracţiunea de fraudă.
În toate aceste cazuri, UE urmăreşte recuperarea fondurilor şi îşi perfecţionează măsurile de detectare, combatere şi prevenire. În acest sens, îşi propune:
- să amelioreze procedurile – facilitarea detectării şi urmăririi prin extinderea schimburilor de informaţii între autorităţile poliţieneşti, vamale, fiscale, judiciare, etc.
- să clarifice legislaţia în materie penală şi reglementările naţionale – faptul că sistemele juridice din ţările UE au definiţii diferite pentru noţiuni precum delapidarea sau abuzul de putere duce la discrepanţe majore în ceea ce priveşte rata condamnărilor (pentru fraudele la adresa bugetului UE, aceasta variază de la 14% la 80%)
- să consolideze rolul organismelor europene de combatere a fraudei – prin eficientizarea investigaţiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă şi Eurojust.
Comisia analizează posibilitatea înfiinţării unui Parchet European care să aplice un set comun de norme privind frauda şi alte infracţiuni.
În acelaşi timp, statele membre trebuie să utilizeze mai eficient sistemul actual de detectare şi raportare a neregulilor. Noul sistem de raportare on-line este operaţional începând de anul trecut, dar Spania, Franţa şi Irlanda nu au încheiat încă faza de implementare a acestuia.
Ţările UE gestionează aproape 80% din bugetul anual al UE, restul fiind administrat de către Comisie.
