La data de 7 octombrie 2011 a avut loc, la Centrul InfoEuropa, o dezbatere intitulată „Reforma sistemului de brevetare în Uniunea Europeană – cheia deblocării potenţialului inovativ al economiei europene”. Scopul întâlnirii a fost de a reuni factorii interesati in această tematică importantă şi de actualitate, ce vizează crearea la nivelul Uniunii Europene a unui nou sistem de brevetare. Un astfel de sistem ar fi mai accesibil din punctul de vedere al costurilor şi ar proteja într-un mod eficient dreptul de proprietate intelectuală.
În prezent, sistemul de brevetare european este unul fragmentat şi costisitor. Aceasta se întâmplă, în principal, din cauza faptului că brevetele naţionale şi cele europene asigură doar o protecţie teritorială, fără a acoperi întregul ansamblu al Pieţei Interne, în mod unitar. Fragmentarea pieţei unice pentru brevete are consecinţe majore în materie de competitivitate a Europei faţă de ceilalţi actori economici majori de pe scena internaţională (SUA, J…
La data de 7 octombrie 2011 a avut loc, la Centrul InfoEuropa, o dezbatere intitulată „Reforma sistemului de brevetare în Uniunea Europeană – cheia deblocării potenţialului inovativ al economiei europene”. Scopul întâlnirii a fost de a reuni factorii interesati in această tematică importantă şi de actualitate, ce vizează crearea la nivelul Uniunii Europene a unui nou sistem de brevetare. Un astfel de sistem ar fi mai accesibil din punctul de vedere al costurilor şi ar proteja într-un mod eficient dreptul de proprietate intelectuală.
În prezent, sistemul de brevetare european este unul fragmentat şi costisitor. Aceasta se întâmplă, în principal, din cauza faptului că brevetele naţionale şi cele europene asigură doar o protecţie teritorială, fără a acoperi întregul ansamblu al Pieţei Interne, în mod unitar. Fragmentarea pieţei unice pentru brevete are consecinţe majore în materie de competitivitate a Europei faţă de ceilalţi actori economici majori de pe scena internaţională (SUA, Japonia sau China).
Prezent la dezbateri, subsecretarul de stat Răzvan Horaţiu Radu a arătat că, la nivel UE, nu există o jurisdicţie unică pentru soluţionarea disputelor privind brevetele europene.
„Orice acţiune în instanţă poate intra sub incidenţa diferitelor dispoziţii şi proceduri naţionale. În consecinţă, reclamanţii şi pârâţii îşi asumă riscul unor litigii multiple referitoare la acelaşi brevet în mai multe state membre ce implică costuri substanţiale” a adăugat subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene.
Acesta a subliniat şi avantajele pe care România le-ar avea ca urmare a unei astfel de reforme legislative. „Companiile româneşti vor putea obţine brevete de invenţie cu costuri substanţial reduse faţă de actualul brevet european. Traducerea automată în limba română şi fără costuri a tuturor documentelor de brevet (descriere, revendicări şi desene) va contribui la o mai largă diseminare a informaţiei tehnologice”, a declarat Răzvan Horaţiu Radu.
Accesul mai uşor şi mai ieftin la brevete este de natură să conducă la o creştere a numărului de IMM-uri inovatoare. Prin urmare creşterea numărului de afaceri noi este de aşteptat să aibă un impact pozitiv asupra creării de locuri de muncă, fapt care să ducă, astfel, la creştere economică.
La dezbateri au fost prezenţi reprezentanţi ai principalelor instituţii de profil, companii care activează în domeniul proprietăţii intelectuale, jurişti specializaţi în această problematică.
Ministerul Afacerilor Europene
