Secretarul de stat Ioan Chiper a fost demis pentru a i se face loc medicului palestinian.
Cu ocazia şedinţei de guvern din 29 ianuarie 2014, premierul Ponta a anunţat victorios numirea lui Raed Arafat ca secretar de stat în MAI, unde are ca atribuţie coordonarea noului Departament pentru situaţii de urgenţă. Decizia de numire a fost publicată prompt în Monitorul Ofical, dar Ordonanţa de urgenţă prin care era constituit departamentul nu a apărut nici în ziua de azi. Biroul de presă al MAI ne-a confirmat că Arafat merge conştiincios la birou, zi de zi, dar nimeni nu ştie cu ce se ocupă. „Raed Arafat nu e secretar de stat pentru situaţii de urgenţă” ni s-a comunicat telefonic, după care ni s-a cerut să facem o cerere în scris, pentru informaţii suplimentare.
Nu este exclus ca situaţia aceasta să se prelungească. Spunem asta pentru că departamentul creat în şedinţa de guvern din 29 ianuarie ar trebui să grupeze sub comanda lui Arafat o sumedenie de instituţii, iar unele dintre ele nu au nicio legătură cu MAI. Serviciul de ambulanţă, de exemplu, ţine de DSP-uri şi de Ministerul Sănătăţii, iar trecerea sub comanda MAI ar presupune modificarea Legii Sănătăţii. Nici măcar SMURD nu se află integral în subordinea MAI.
Numirea lui Arafat a elucidat misterul demiterii lui Constantin Chiper. Fost secretar de stat în MAI, acesta se ocupa de relaţia cu prefecturile, având în subsidiar atribuţii pe direcţia pompierilor. Cu toate acestea, el a fost primul înalt oficial demis în scandalul operaţiunii de salvare din Apuseni, cu care nu prea avea nicio legătură. Înlocuindu-l pe Chiper, Arafat se întoarce la prima iubire – pompierii – dar primeşte la pachet şi relaţia cu prefecturile (de care nu se ocupă momentan nimeni). Chiper figurează ca martor în Dosarul Referendumului, în care este învinuit vicepremierul Dragnea.
Un articol de Răzvan PETRE
Numirea lui Raed Arafat în funcţia de la MAI a fost răspunsul la managementul prost al operaţiunii de salvare a victimelor accidentului aviatic din Apuseni. Victor Ponta a promis un departament-mamut, care să acopere orice situaţie de criză (exceptând pe cele provocate de natură) şi s-a ţinut de cuvânt. Atât la şedinţa de guvern, cât şi la toate comandamentele de iarnă la care a fost prezent în 29 ianuarie, Ponta a anunţat cu surle şi trâmbiţe atât crearea respectivului departament, cât şi numirea la conducerea sa a medicului Arafat.
„Domnule Arafat, noul secretar de stat, la interne de data asta, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, acum aveţi şi toate mijloacele legale pentru a interveni – ambulanţe, SMURD, toată lumea.” (Victor Ponta, şedinţa de guvern, 29.01.2014)
O ordonanţă atât de urgentă, că nici nu se mai publică
În realitate, numirea lui Raed Arafat în fruntea departamentului „Urgenţă” s-a făcut numai din gură. Premierul a emis o decizie, prin care medicul era numit secretar de stat în MAI, fără a se da mai multe detalii. Decizia a fost publicată (în aceeaşi zi) în Monitorul Oficial. În aceeaşi şedinţă de guvern a fost adoptată şi Ordonanţa prin care era creat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din MAI. Cu toate că era vorbă de o ordonanţă de urgenţă, aceasta nu mai încăput în Monitorul Oficial din 29. Nici în cel de a doua zi. Şi în niciunul publicat până la ora la care este scris acest articol (6 februarie).
„Arafat nu e secretar de stat pentru situaţii de urgenţă”
Pentru a ne lămuri cu ce se ocupă Raed Arafat la MAI, am sunat la centrul de presă al ministerului. Aici ni s-a confirmat că el s-a prezentat la noul loc de muncă şi că şi-a luat în primire biroul. În legătură cu departamentul pe care Arafat îl conduce (aşa cum declara Victor Ponta), el… nu există. Reprezentanta MAI ne-a confirmat că ordonanţa de urgenţă care prevedea crearea noii structuri a fost aprobată, dar nu a fost publicată. Ea a mai adăugat că acea ordonanţă prevede constituirea noului departament, nu şi faptul că el va fi condus de Raed Arafat. Aşadar, trebuie ca ordonanţa să fie publicată, şi abia apoi se va face decizia de numire a lui Arafat pe funcţia de coordonator.
Momentan, nimeni nu ştie cu ce se ocupă medicul-secretar de stat. Pentru a putea afla ce face Arafat la MAI, purtătoarea de cuvânt a MAI ne-a indicat să facem o solicitare scrisă. Înainte de asta, ea a făcut o precizare fără echivoc: „Raed Arafat nu e secretar de stat pentru situaţii de urgenţă”. „E doar secretar de stat în MAI” şi nimic mai mult.
„Departamentul Urgenţă” – misiune imposibilă
În zilele care au urmat anunţului privind noul departament şi noul secretar de stat, mai mulţi analişti şi-au exprimat îndoiala privind capacitatea lui Arafat (care este medic) în ceea ce priveşte coordonarea unor structuri militare (pompierii şi Inspectoratul Aviaţiei MAI). Însă problema cea mai mare nu ţine de aceste instituţii, care, de bine – de rău, fac parte din MAI, ci de cele care sunt grupate în premieră sub comanda unui secretar de stat de la interne.
În această situaţie se află serviciile judeţene de ambulanţă. Încă de la numirea sa în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat a avut în subordine serviciile de ambulanţă, indiferent dacă acest lucru era inclus sau nu în schema funcţiei pe care o îndeplinea. El a organizat numeroase controale, a coordonat achiziţia maşinilor şi procesul de regionalizare a serviciilor judeţene de ambulanţă. Din această poziţie, şi-a astras ostilitatea celor de la Ambulanţă, care l-au acuzat că favorizează SMURD-ul, pe care îl bagă în faţă la toate operaţiunile importante (vezi cazurile Repatrierea din Muntenegru şi Maternitatea Giuleşti, unde SMURD a avut exclusivitate, iar Ambulanţa a fost dată la o parte). De asemenea, operaţiunile de comasare a serviciilor judeţene de ambulanţă (cum ar fi desfiinţarea la iniţiativa lui Arafat a Serviciului de ambulanţă Ilfov şi comasarea lui cu cel al Mun. Bucureşti) au fost etichetate de şefii de la Ambulanţă ca manevre prin care Arafat direcţionează maşini şi personal medical către SMURD.
Acum, când Raed Arafat a plecat din Ministerul Sănătăţii, serviciile de ambulanţă ar trebui să plece odată cu el. Dar această schimbare nu e atât de uşoară pe cât pare, căci serviciile de ambulanţă sunt desemnate, prin Legea Sănătăţii, ca fiind „instituţii de importanţă strategică, în subordinea Ministerului Sănătăţii şi a direcţiilor judeţene de sănătate”. Plasarea lor în subordinea lui Arafat, la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), ar presupune modificarea Legii Sănătăţii. Adică a acelei legi pe care Raed Arafat o considera perfectă, şi pentru menţinerea căreia şi-a dat demisia, în urmă cu doi ani.
Fără modificarea acestei legi organice, Ambulanţa ar deveni o intituţie cu dublă comandă – la MAI, la Raed Arafat, şi la Ministerul Sănătăţii, în acelaşi timp.
O situaţie la fel de neclară este şi la SMURD. Serviciul mobil de urgenţă şi descarcerare nu are personalitate juridică. El funcţionează în cadrul structurilor-mamă (de cele mai multe ori în cadrul Inspectoratelor Judeţene de pompieri). Există însă şi excepţii. În câteva judeţe, SMURD-ul local a fost organizat de consiliul judeţean, înafara structurii de comandă MAI. Autorităţile locale din multe regiuni au finanţat achiziţia de autospeciale, iar ieşirea SMURD de sub comanda lor s-ar putea să nu pice bine.
Conform legii, mai tot personalul medical de la SMURD este sub autoritatea Ministerului Sănătăţii şi este retribuit de la bugetul acestuia. În plus, secţiile de urgenţă (UPU) sunt legate de SMURD, deci sub autoritatea MAI ar trebui să intre bucăţi din spitalele aflate sub autoritatea Consiliilor Judeţene şi a Ministerului Sănătăţii.
La fel ca în cazul Ambulanţei, SMURD funcţionează pe baza Legii 95/2006 – Legea Sănătăţii.
Misterul demiterii lui Chiper
MAI are în organigramă trei secretari de stat. Crearea unui nou post ar fi presupus modificări legislative, însă guvernul a găsit o soluţie mai simplă – demiterea lui Constantin Chiper. Aceasta a fost anunţată de Victor Ponta în 22 ianuarie, la întâlnirea cu presa prilejuită de prezentarea raportului despre accidentul din Apuseni. Deşi raportul indica vinovăţia ROMATSA, iar Victor Ponta şi-a direcţionat atacul împotriva STS, premierul a anunţat (fără nicio explicaţie, hodoronc-tronc!) demiterea secretarului de stat Constantin Chiper. Singurul indiciu că acesta ar fi avut vreo legătură cu operaţiunea de salvare din Apuseni este acela că în atribuţiile sale intra relaţia cu pompierii. În realitate, numele lui Chiper nu apare rapoartele întocmite pe urma accidentului aviatic, el nu putea coordona operaţiunea de salvare (celula de criză ar fi trebuit constituită la Ministerul Transporturilor) iar singurul lucru care i se putea imputa era acela că, luând apărarea celor de la ISU, a declarat că operaţiunea de căutare a fost bine organizată.
Principala îndatorire a lui Chiper în cadrul MAI era relaţia cu prefecturile. Până la numirea lui Raed Arafat, acest domeniu a rămas descoperit. În lipsa unor delegări de competenţe către alţi secretari de stat şi a noului departament pentru situaţii de urgenţă (care există doar în teorie), Arafat ar trebui să preia inclusiv relaţia cu prefecturile.
Până la constituirea noului departament și numirea oficială a lui Raed Arafat în fruntea lui, toate deciziile și toate acțiunile lui Arafat în domeniul situațiilor de urgență pot fi considerate abuz. De asemenea, toate actele și dispozițiile sale, luate în această calitate, sunt lovite de nulitate.
(sursa foto – gov.ro)
