În SUA, cultul asasinilor în serie sau în masă (creat și întreținut de știriștii și reporterii americani) face ravagii, asigurând perpetuarea acestor fenomene oribile. În istoria televiziunii din România, din fericire, singura emisiune dedicată criminalității rămâne foiletonul Elodia-OTV. Dar și aceasta, și știrile în cascadă despre crimele ce atrag o atenție mai deosebită, în România, nu glorifică și nu fac cu nimic interesanți pe făptuitori. Să nu ne facem iluzii însă – avem și noi faliții noștri: Nu îi glorificăm pe criminali, în schimb glorificăm prostia. Iar cel mai mare festival dedicat prostiei revine în fiecare an, la începutul verii, cu ocazia Bacalaureatului. În continuare, voi încerca o sumă de teorii ce ar putea – separat sau împreună – să explice fenomenul numit „perlele de BAC”.
Unii profesori au prea mult timp liber (în timpul serviciului)
Perlele nu se pescuiesc singure. Iar reporterii de știri nu au timp să se infiltreze în comisiile de Bacalaureat, să le pescuiască. În măsura în care perlele sunt reale, există unii profesori care în loc să-și vadă de treabă stau, cât e ziua de lungă, să le culeagă, să le noteze, apoi să le dea mai departe, la presă. Teoretic, lucrările elevilor sunt secrete. În practică, în fiecare an, nici nu s-a uscat bine cerneala, că deja sunt profesori care aleargă la presă, pentru a dezvălui întregi citate din lucrările teoretic confidențiale.
Nimeni nu știe câți elevi se vor înscrie la anul la Bac. Nici care va fi rata promovabilității. Sunt însă două certitudini: 1) Și la anul vor fi perle de comentat, respectiv 2) Le va comenta prof. Florina Rogalski. De cel puțin patru ani, profesoara este nelipsită în toate reportajele aferente perlelor de la BAC, în special la TVR și Antene. Florina Rogalski e un fel de cârcotaș-tonomat: Indiferent dacă e vorba de greșeli de gramatică, ortografie, exprimări infantile, limbaj de cartier sau simple confuzii, e suficient să îi bagi un microfon sub nas și ea dă de pământ cu toți. Total lipsită de dubii, spirit critic sau cea mai mică intenție de a se exprima la obiect, Florina Rogalski dă vina pe elevi (care sunt leneși), pe părinți (dezinteresați și incapabili să își educe copiii), pe tehnologia modernă și pe societate. Pentru acest motiv, televiziunile o iubesc pe Florina Rogalski – iar sentimentul pare să fie reciproc.
Unii reporteri au multă imaginație
Iunie e o lună grea pentru știriști. Judecătorii au intrat în binemeritata vacanță, în parlament se doarme (mai mult ca de obicei), reportaje de vacanță nu sunt pentru că nu a început vacanța etc. În acest context, perlele de BAC sunt o gură de oxigen.
Mergând pe principiul „Cine nu are bătrâni, să-și cumpere!” putem specula că unele (sau toate?) perle de la BAC sunt rodul imaginației unor știriști fără știre. Așa cum arătam, lucrările elevilor sunt confidențiale, bașca e greu de presupus că un profesor are timp și condiții să corecteze zeci de lucrări, să noteze perlele și să și dea fuga cu ele la televiziuni, la 2-3 ore de când elevii au lăsat stiloul jos.
Privind comparativ știrile despre perle de BAC din ani succesivi, am sesizat indicii ale fraudei: Reporteri care citesc altceva decât scrie pe foaie (pentru a face perla mai gogonată), repetarea sau reciclarea perlelor (vezi perla cu „personajul X sau Y nu a avut noroc la Moara cu Noroc”), exprimări prea îndrăznețe sau absurde pentru a putea fi adevărate ș.a.
În definitiv, dacă avem reporteri care se așază în apă în genunchi ca să pară că inundația e până la brâu, sau care se trântesc la pământ chipurile de frica bombelor (în timp ce în fundal oameni normali se plimbă nestingheriți) – de ce nu am avea și reporteri care inventează ei înșiși perlele de BAC?
Elevii sunt mai inteligenți decât profesorii sau știriștii
Să faci o poantă bună în pauză te poate face eroul găștii. Dar să faci o poantă care ajunge la știri te poate face eroul școlii. Așa cum spuneam anterior, unele perle sunt prea exagerate pentru a părea adevărate. Îmi vine greu să cred că există copil de 14 ani care să nu realizeze că enunțuri de genul „Lică Sămădău era bossul locurilor”, „Autorul scrie romane psihologice pentru că e psihopat” sau ”Harap Alb o ia pe Sfânta Duminică la vrăjeală” sunt nu-tocmai-corecte și pot atrage depunctarea. Dar pot atrage și faima – dacă le faci înadins – ipostază deloc exclusă în epoca Tik-Tok-ului…
Există și elevi care aștern pe foaie efectiv tot ce le trece prin cap. Din experiența mea, principalul motiv pentru care un elev ar face asta este pentru a preda o lucrare care la prima vedere pare în regulă – urmând apoi ca corectorul (cu care este înțeles) să înlocuiască elucubrațiile elevului cu o lucrare perfectă.
Revenind la perle – acestea sunt cele mai sigure metode de a face un „semn” corectorului. O floricică desenată pe foaia de examen te poate exclude din concurs. Dar să scrii pe undeva pe la începutul răspunsului că X sau Y era „bossul” (eventual cu trei de S) va fi trecut automat în categoria „perle”, deși e cel mai probabil consemnul pentru „asta e lucrarea pe care trebuie să o notezi cu 9,90”.
Un articol de Răzvan PETRE
