Litoralul românesc

Pădurea Comorova, o afacere neterminată?

În ultima perioadă, la PSD Mangalia se dau lupte grele pentru postura de candidat la primărie. Aşa cum era de aşteptat, Zanfir Iorguş dă puternic din coate pentru a fi el cel desemnat de partid pentru această candidatură. S-ar putea însă ca şefii de la judeţ ai partidului să nu mai aibă încredere într-un om care şi-a făcut o meserie din plimbatul de la un partid la altul şi care mai are şi probleme cu legea. De aceea, Iorguş s-a pregătit şi pentru varianta de rezervă, care poartă numele Paul Foleanu, un om supus, care a stat mereu în umbra sa, dispus să îi asculte ordinele.

Un articol de Călin GAVRILAȘ

Această luptă acerbă ne trimite cu gândul la afacerile bănoase pe care PSD-istul Iorguş şi oamenii din anturajul său le-au făcut în perioada în care controlau Primăria Mangalia. Poate că oamenii vor să se întoarcă acum la conducerea oraşului, să îşi continue unele afaceri care au rămas neterminate.
Un exemplu edificator este pădurea Comorova, vândută pe bucăţi, în beneficiul grupurilor de interese de la acea vreme.

Pădurea Comorova, de la experiment silvic la „parc” al Mangaliei

Pădurea Comorova trebuia să fie o zonă de protecție în fața fenomenului numit deșertificare. Doar că singura pădure de pe litoralul românesc a căzut pradă intereselor imobiliare ale unor indivizi dornici de îmbogățire rapidă. Unul dintre ei, Zanfir Iorguș, fostul primar al Mangaliei, deși trebuia să protejeze această pădure, a transformat-o în parcele numai bune pentru construirea de vile.
În 1890 Academia Română, ajutată de Casa Regală, implementează un experiment silvic inedit la Malul Mării. Așa se naște Pădurea Comorova care în anul 1910 se întindea de la Costinești până la Mangalia. Pădurea se dorea a fi o perdea naturală de protecție împotriva fenomenului deșertificării. Flora și fauna ei au devenit în scurt timp un punct de atracție pentru turiști. Comuniștii au tăiat o bună parte din ea în perioada 1967-1968 pentru a înființa aici stațiunile Olimp, Neptun, Venus, Saturn și Jupiter. În anul 1971 pădurea Comorova este scoasă din fondul național forestier și trecută în administrarea Gospodăriei de Partid. Astfel, locul, ferit de ochii lumii, dar atât de aproape de mare, devine un punct de atracție a nomenclaturii comuniste, fiind vizitat chiar și de Ceaușescu.
Schimbările politice din 1989 aduc cu ele și schimbarea destinului singurei păduri de pe litoralul românesc. În 1998, printr-o hotărâre de Guvern, în care era precizat clar că terenul era împădurit, fără construcţii, 519 hectare din Comorova au trecut din administrarea Olimpus SA (cea care a preluat terenul fostei Gospodării) în cea a Consiliului Local al Primăriei Mangalia pentru înființarea unui parc municipal. O altă hotărâre de Guvern din anul 2000 trece pădurea în proprietatea publică a Primăriei Mangalia.
Odată cu semnarea acestei decizii se deschide drumul către distrugerea pădurii. La numai câteva zile de la publicarea, în noiembrie 2000, în Monitorul Oficial a celei de-a doua hotărâri de Guvern, Comorova a trecut din proprietatea publică în proprietatea privată a orașului.

Comorova „a căzut” în timpul guvernării PSD

Toate modificările regimului juridic ale pădurii Comorova sunt strâns legate de interesele primarului Mangaliei, Zanfir Iorguș (1996 – 2008). Astfel, trecerea în 1998 din administrarea Olimpus SA în cea a Consiliului Local Mangalia a pădurii, precum și trecerea ei în proprietatea orașului, a fost decisă de guvernul țărănist de la acea vreme, iar primarul Iorguș era, ați ghicit, membru PNȚ.
În anul 2003, imediat după înscrierea în Partidul Social Democrat (PSD) a primarului Zanfir Iorguș, Agenția de Protecție a Mediului Constanța avizează, după doi ani de încercări eșuate, Planul Urbanistic Zonal „Extinderea și diversificarea ofertei turistice și de agrement – stațiuni Mangalia Nord”. Așadar, PSD îi face un cadou de bun venit noului membru de partid.
În noiembrie 2004, Planul Urbanistic Zonal, prin care intravilanul Mangaliei se extindea şi peste pădurea Comorova, este aprobat de către Consiliul Local în frunte cu edilul Zanfir Iorguș. Prin acest act, aproape 150 de hectare din pădure dispăreau, ceea ce a atras atenţia Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare – ITRSV Bucureşti, care a cerut Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa să nu emită acord de mediu pentru construcţii în pădurea Comorova, însă fără nici un efect. Câteva luni mai târziu, în aprilie 2005, pădurea era deja lotizată şi tot atunci au început să se încheie primele acte de vânzare-cumpărare în care terenul pe care se află pădurea apare în documentele de la Cadastru cu mențiunea „curți construcții”. Responsabil pentru această mențiune a fost Arfondi Ciobanu cel care s-a ocupat de măsurători și documentațiile cadastrale. Într-o explicație dată celor de la Jurnalul Național, Arfondi spunea senin „Pe noi ne interesa să iasă suprafața. Nu a fost nici o intenție acolo. Nu este pădure peste tot. Acolo este nisip cu niște bălării. Nu a fost niciodată pădure, ci numai nisip cu bălării. Meseria mea, obligația mea și ce mă gândeam eu la vremea aia era să încapă terenul. Că acuma au intrat tot felul de șmecheri. Eu făceam cadastru pentru Primărie. Deci nu a fost o șmecherie, vezi Doamne! Înainte cadastrul avea trei pagini. Pe o pagină apărea plantație forestieră, pe alta curți construcții. Eu mă uitam să fie, trasam şi mai treceam din greșeală”.
Imediat după finalizarea acestor operațiuni, Iorguș a început să retrocedeze parcele întregi din pădure, iar în 2005 a scos la licitație loturi de câte 3,9 ha fiecare pentru construirea diferitelor cluburi private. Așa se explică și bugetul Mangaliei de la acea vreme care înregistrau sume mari încasate din vânzarea pădurii. Probabil, Zanfir Iorguș mai are planuri mari și cu restul de pădure rămasă încă neatinsă de vreun pix mai dur decât orice drujbă, cum altfel s-ar putea explica agitația pe care o creează în jurul candidaturii PSD la primăria orașului.
Dar să ne întoarcem la istoria tristă a pădurii Comorova. Finalul anului 2005 nu-l prinde pe primarul Iorguș acasă, pregătindu-se de sărbători, ci la birou unde, ajutat de o majoritate formată din consilieri locali PSD, dă o hotărâre de consiliu local (nr. 321/20 decembrie 2005) prin care se aprobă defrișarea a 11 ha de pădure pentru amenajarea de căi de acces prin parcul Comorova. Normal, cei care au cumpărat terenuri pentru vile (sau a intenționau să cumpere) trebuiau să primească bonus căile de acces.
În anul 2007, Iorguș sare din barca PSD în cea a PDL (partidul care preia guvernarea), ca în 2014 să revină la PSD, social-democrații guvernând la acea dată cu premierul Victor Ponta. Așadar, flerul politic dar și interesele materiale l-au făcut pe Zanfir Iorguș să fie alături de cei aflați la putere.

Cum a ajuns primarul Zanfir Iorguș proprietar de pădure/parc

Interesele fostului edil, Zanfir Iorguș, în ceea ce privește pădurea Comorova sunt evidente. Dacă urmărim istoria proprietarilor parcelei 288 vedem cum toate drumurile duc către Iorguș și apropiatul său, Mihai Constantinescu (consilier local). Parcela 288 are o suprafață de 21,68 de hectare din pădure. Ea a fost dobândită cu titluri de proprietate de două persoane, Gheorghiu Virginia (13,51 ha) și Siderie Zaharia (8,17 ha). Gheorghiu Virginia vinde în anul 2001 către Zanfir și Mariana Iorguș 6,985 ha din proprietatea sa și vreo 5 ha către Constantinescu Mihai și Jura.
Și Siderie Zaharia face același lucru în anul 2002. Printr-un contract de vânzare-cumpărare transmite familiei Iorguș 3,015 ha din Comorova, suprafață pe care fostul edil al Mangaliei o parcelează în 14 loturi de până la 700 mp fiecare, majoritatea fiind vândute în perioada 2006-2008. Nici familia Constantinescu nu se lasă mai prejos, ea dobândind prin cumpărare de la Sidere o suprafață de 1,63 ha de pădure pe care o parcelează în 16 loturi, ulterior vândute către alte persoane.
Un alt cumpărător al unei suprafețe de 0,951 ha este familia Iorguș Grigore (vărul fostului primar) și Mariana. Aceștia, după ce achiziționează terenul de la Sidere Zaharia, îl parcelează în 19 loturi pe care le vor vinde ulterior.
În concluzie, manevra a fost simplă și eficientă. Primăria a împroprietărit două persoane care imediat ce au obținut titlul de proprietate pe o parte a pădurii Comorova le-au vândut către primarul de atunci, Zanfir Iorguș și apropiații săi, deși Planul Urbanistic Zonal încă nici măcar nu fusese aprobat. Poate aveau anumite premoniții… Mai târziu, aceștia le-au parcelat în loturi mici, numai bune pentru ridicarea unei construcții și le-au vândut mai departe la prețuri cu mult mai mari. Vânzările succesive a terenurilor din pădurea Comorova a făcut ca multor beneficiari de pe urma distrugerii acestei păduri să li se piardă urma.
În anul 2007, familia Iorguș mai deținea, conform datelor obținute la acea vreme de publicația Dezvăluiri de la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliara Mangalia, 10 loturi în parcela A228/5/4/2/2, după cum urmează: lotul 1 (număr cadastral 2661/1, carte funciara nr. 11902), în suprafață de 1562 mp, dobândit prin actul notarial 2860/2006. Lotul 2 (număr cadastral 2661/2, carte funciara 13.810), în suprafață de 684 mp, dobândit prin același act notarial. Lotul 3 (număr cadastral 2661/3, carte funciara nr. 13.827), în suprafața de 685 mp. Lotul 4 (număr cadastral 2661/4, carte funciara nr. 13808), în suprafața de 679 mp. Lotul 5 (număr cadastral 2661/5, carte funciara nr. 13806), în suprafață de 673 mp. Lotul 6 (număr cadastral 2661/6, carte funciara nr. 13.796), în suprafață de 667 mp. Lotul 7 (număr cadastral 2661/7, carte funciara nr. 13.798), în suprafață de 661 mp.  Lotul 11 (număr cadastral 2661/11, carte funciara nr. 13.804), în suprafață de 658 mp. Lotul 12 (număr cadastral 2661/12, carte funciara nr. 13.800) în suprafață de 658 mp. Lotul 14/2 (număr cadastral 2661/14/2, carte funciara nr. 11.404), în suprafață de 1376 mp. Toate aceste terenuri au fost intabulate pe numele soților Iorguș, cu titlu de lotizare, conform actului 2860/2006.

Averea lui Iorguş, cercetată de ANI

Cele trei mandate de primar al Mangaliei (1996 – 2008) l-au îmbogățit efectiv pe Zanfir Iorguș. În declarația de avere depusă la Camera Deputaților în decembrie 2008 (când a început primul mandat de parlamentar), fostul primar mai deținea doar trei terenuri (loturile din pădurea Comorova le înstrăinase în anii anteriori), două intravilan în Mangalia și unul agricol în Albești.
Dacă de terenuri scăpase până la acea dată, în declarație apar mai multe clădiri: un apartament în Mangalia, o casă în același oraș, două garaje, un apartament în București și un spațiu comercial în Mangalia. Valoarea impozabilă a acestor bunuri este de aproximativ 1.150.000 de lei, așa cum declară sub semnătură chiar Iorguș.
Tot în aceeași declarație de avere este notată și vânzarea în 2008 a unui teren intravilan (1901 mp) către Oprea Petrică, teren pentru care fostul primar a obținut 163.500 de Euro. În continuare, la capitolul depozite bancare vedem că Iorguș avea la finele anului 2008 aproximativ 420.000 de lei, 24.600 de euro și 12.700 de usd depuși în conturi.
Nu mai puțin spectaculoase sunt sumele trecute de domnia sa în declarația de avere ca fiind plasamente, investiții sau împrumuturi personale. Astfel, 128.000 de lei reprezintă valoarea cotelor părți în diferitele firme la care era asociat, 447.000 lei erau împrumutați către firma sa, SC Zimcom, iar 457.000 de lei erau dați împrumut către Iorguș Marin, Iordache Gheorghe și Iordache Tănăsache. Așadar, se câștigă bine la primăria Mangalia, poate de aceea circulă zvonul prin urbe că Zanfir Iorguș este interesat, direct sau prin interpuşi, să revină la cârma primăriei. Oare cât din această avere o reprezintă valorificarea loturilor din pădurea Comorova?
Averea fabuloasă a primarului Iorguș a intrat și în vizorul Agenției Naționale de Integritate (ANI) care anunța în 2009 că a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia, în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârșirea de către domnul IORGUŞ ZANFIR, în calitate de Primar al Municipiului Mangalia (în perioada 1996 – 2008), a infracțiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită de art. 292, Cod Penal. Cu alte cuvinte, ANI a depistat multe neconcordanțe în declarațiile de avere ale primarului pe care acesta era obligat să le depună în timpul celor trei mandate. Ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia și-a declinat competența către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De la acea dată, dosarul pare să se fi pierdut prin sertarele procurorilor, deoarece nu mai există nicio știre publică legată de cursul acestuia.

 

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top