Marea majoritate a imoralilor obscurantişti lipsiţi de scrupule este formată din indivizi primitivi, care sunt ostili numai faţă de progresul cognitiv al fiinţării umane, dar sunt deosebit de receptivi faţă de progresul tehnic al umanităţii: în special faţă de progresul tehnic care pune la dispoziţia lor metode şi mijloace tehnice şi ideatice tot mai peformante, cu ajutorul cărora ei, obscurantiştii, controlează total sinele plebei, manipulând conştiintele fiinţelor umane încă din fragedă pruncie…
Un articol de Ilie MIHĂLȚEANU
Evident, apologeţii obscurantismului caută tot felul de „argumente” pentru a-şi justifica pretenţiile hegemonice asupra plebei, invocând deseori „argumente” precum celebra sintagmă a lui Andre Malraux: „ Secolul XXI va fi deosebit de mistic sau nu va mai exista”.
Deşi acest aforism sibilinic este o inepţie, nu este nevoie să polemizăm pe acestă temă, militând pro sau contra acestei „profeţii”, dar este necesar să precizăm că, din păcate, în prezent asistăm cu o laşă resemnare la ascensiunea galopantă a obscurantismului, care devine tot mai puternic şi tot mai violent cu opozanţii.
În acest context, vom analiza sumar două cazuri relativ similare, prezentate de televiziunile din România :
1. Unele posturi tv din România au prezentat cazurile unor copii musulmani care au reuşit să fugă din taberele organizate de ISIS. Acei copii relatau cum erau terorizaţi de clerul obscurantist musulman, care îi obliga pe copii, prin coerciţii fizico-ideatice deosebit de dure, să accepte dogmatizarea fanatizantă, nu pentru a le inocula credinţa în zei, cum pretinde ipocrit clerul, ci pentru a forma din ei adevărate maşini de război kamikaze, gata să se sacrifice, chipurile, în numele credinţei, devenind bombe umane care ucid oameni nevinovaţi.
2. Unele posturi tv din România au relatat şi despre pelerinajele unor credincioşi ortodocşi la „moaştele” de la Iaşi ale unor „sfinţi” ortodocşi, relatând despre stoicismul masochist al pelerinilor adulţi, care sufereau ore în şir, aşteptând în frig şi ploaie, să ajungă lângă „moaştele” făcătoare de minuni!… Printre relatări s-a strecurat şi un caz ieşit din comun, prezentat în reluare de tv, în care o educatoare din Vaslui se lăuda că a adus la „moaşte” şi clasa pregătitoare la care era educatore, aducând toţi cei 17 copii pe care ar fi trebuit să-i înveţe să scrie şi să citescă, nu să-i dogmatizeze.
Perfidia acestei educatoare este identică perfidiei musulmanilor din ISIS şi iese şi mai bine în evidenţă, dacă avem în vedere că Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar din România prevede că:
„Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis[…] să agreseze verbal, fizic sau emoţional elevii[…]. Totodata, personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia.”
Deşi regulamentul interzice formal cadrelor didactice să desfăşoare activităţi care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a elevilor, această educatoare a sfidat aceste norme, agresând fizic şi psihic micuţii pe care i-a torturat, de fapt, deşi ar fi trebuit să-i protejeze…
Deşi aparent între cele două cazuri nu există similitudini, la o analiză sumară a acestor aspecte care relatează succint despre aceste cazuri de dezumanizare a fiinţei umane, constatăm cu stupefacţie că în ambele cazuri asistăm, de fapt, total indiferenţi, la abrutizarea fiinţelor umane ale generaţiilor viitoare… Şi această malversaţie ideatică,- practicată de către clasa politică actuală, care a transformat procesul de învăţământ într-un mijloc abrutizant, cu ajutorul căruia promovează nestingherită obscurantismul cel mai primitiv cu putință-, este posibilă deoarece laicitatea nu este capabilă să se opună decisiv obscurantismului promovat de clericalismul primitiv : musulman, creştin etc.
Oare MEC şi instituţiile care pretind că sunt preocupate de protecţia fizică şi spirituală a copiilor se vor sesiza din oficiu şi vor iniţia măsurile coercitive legale, care se impun în acest caz, pentru a sancţiona iniţiativa acestei educatoare, care şi-a depășit flagrant atribuţiile profesionale, devenind misionară creştină, în loc să rămână educatoare?
Sursa foto:cuvântul-ortodox.ro
