Opinii

Obiectivele turistice din zona Adamclisi, Băneasa și Ostrov vor fi promovate printr-un centru de informare

La sfârșitul lunii octombrie primăria Băneasa, a anunțat că a demarat un nou proiect finanțat din fonduri europene. Proiectul a fost denumit „Crearea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestuia, în orașul Băneasa, județul Constanța”. Primarul orașului, Marin Ion, a vorbit la acel moment despre importanța acestui proiect pentru comunitate și a evidențiat etapele sale de implementare.
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea durabilă a turismului în orașul Băneasa, județul Constanța, prin crearea și dotarea unui centru național de informare și promovare turistică (CNIPT).

Valoarea totală a proiectului este de 608867.48 lei, iar valoarea totală eligibilă este de 470859.56 lei, din care 425.515,78 lei FEDR, 35.926,59 lei bugetul de stat și 9.417,19 lei contribuția beneficiarului.
Perioada de implementare a proiectului este de 6 luni, de la .18.06.2015 până la 31.12.2015.

Prin intermediul proiectului menționat, orașul Băneasa, va beneficia de un centru modern de informare și promovare turistică, care va fi pus la dispoziția turiștilor și va veni în întâmpinarea nevoilor acestora.

Adamclisi-monumentul triumfal, cetatea și muzeul

Proiectul dezvoltat de primăria Băneasa promovează din punct de vedere turistic întregul traseu cuprins între localitățile Adamclisi și Ostrov.
Începând de la Adamclisi, pornim traseul cu monumentul triumfal Tropaeum Traiani. Tot aici se află mauzoleul roman și altarul antic. Metopele, trofeul și frizele cu creneluri provenite de la monumentul comemorativ, sunt amenajate în cadrul muzeului aflat în centrul localității.
În apropierea monumentului comemorativ se află mauzoleul ridicat în memoria unui ofițer superior roman; mausoleul a fost descoperit de Grigore Tocilescu în anul 1897 în interiorul unui „gorgan” de pământ.
La mică distanță spre est se găsește și altarul, ridicat din ordinul împăratului Traian în amintirea ostașilor căzuți în bătălie; cercetat tot de Grigore Tocilescu, altarul are o formă rectangulară. Lungi coloane de nume de ostași romani, săpate în piatră, oferă prețioase indicații asupra imenselor jertfe pe care au fost obligați să le facă trupele trimise pentru a-i învinge geto-daci.
La nord-vest de Adamclisi, pe drumul către Băneasa, se găseste celalalt grup de vestigii romane: Cetatea Tropaeum Traiani ale cărei ruine au fost cercetate și identificate de Grigore Tocilescu în anii 1891-1909 și apoi de Vasile Pârvan în anul 1911.

Peștera Sfântului Andrei- un cunoscut loc de pelerinaj

Situată la 4 km de comuna Ion Corvin, se află una din cele mai importante locații creștine actuale de pe teritoriul României- Peștera Sfântului Apostol Andrei. Este considerat primul lăcaș de cult creștin de pe teritoriul țării noastre și poarta de pătrundere a credinței creștine în România.
Săpată într-un deal împădurit cu intrarea orientată spre răsărit, peștera păstrează în interiorul ei un bloc de piatră pe fețele căruia este incizat semnul crucii. Conform izvoarelor creștine, în momentul în care a sosit pentru propovăduirea tradiției creștine, Sfântul Apostol Andrei și-a ales loc pentru rugăciune în peștera săpată în inima dealului. Legenda spune că Sfântul Apostol Andrei a creștinat oamenii acestor ținuturi în cele nouă izvoare din vecinătatea peșterii. După ce în timpul stăpânirii otomane peștera a fost uitată, prin 1943 a fost redescoperită de preotul Constantin Lembrău, împreună cu avocatul Ion Dinu, pentru ca în 1944 peșterea să fie resfințită și redată cultului, prin construirea unei turle și a unui zid de protecție. Un timp îndelungat a căzut în uitare până după 1989, când s-au reînceput lucrările de dezvoltare a ansamblului monahal, care continuă și actualmente.

Canaraua Fetii- obiectiv turistic de interes național

Mergând mai departe spre Ostrov, se deschide o vale largă la stânga de balta Iortmac. Cu corespondent direct cu Bulgaria, aceeași vale este numită Suha Reka, denumire ce se traduce Râul Secat; această largă vale a fost cândva străbătută de un mare curs de apă, probabil că pe aici curgea cândva un braț al străvechiului Danubiu. În peisaj apar și câteva blocuri calcaroase care au pereți verticali ajungând până la 40 m înălțime, prezentând arcade, grote, hornuri, surplombe și variate nișe, pereți care au grohotișuri la baza lor iar deasupra sunt acoperite de stratul de loess atât de extins în peisajul dobrogean. Calcarele au și variate fosile. Canaraua Fetii a devenit arie protejată prin Decizia 31/1980 a Consiliului Popular Constanța, cu scopul de a proteja o specie de vultur (Neophron percnopterus), un fluture rar și splendid aparținând de Papilionidae (Zerynthia cerisyi), precum și țestoasa dobrogeană (Testudo graeca) larg răspândită prin Dobrogea. Prin Legea 5/2000 protecția Canaralei Fetii a fost reconfirmată la nivel național, având codul 2363, acum această rezervație acoperind o suprafață de 172 hectare.

Mănăstirea Dervent, cetatea Păcuiul lui Soare și lacul Bugeac desăvârșesc traseul turistic până la Ostrov

Mănăstirea Dervent se află la 133 de kilometri de Constanța. Edificiul monahal este situat în apropierea de celebra cetate Vicina și este unul dintre cele mai importante lăcașuri ortodoxe de rugăciune ale creștinismului românesc. Pe aceste meleaguri, sfințite de însuși Sfântul Andrei, puterea tămăduitoare și forța pe care o degajă crucile de piatră care se spune că ar crește din pământ au făcut din Dervent una dintre cele mai căutate mănăstiri.
Pe o insulă aflată pe Dunăre, mai jos de mănăstirea Dervent, se află cetatea Vicina. Aceasta este un monument istoric de interes național, a fost construita între anii 969 – 976, in timpul domniei împăratului bizantin Ioan Tzimiskes, fiind o construcție solidă, singura fortăreață a Imperiului Bizantin din Europa care a rezistat trecerii timpului. Istoricii atestă faptul că în timp a avut rol de cetate de vamă și apărare, având o importanță deosebită în timpul stăpânirii bizantine din Dobrogea. Cetatea Vicina a reprezentat sediul flotei de război imperiale și garnizoană militară.
Durabilitatea zidurilor cetății a fost dată de o tehnică specială folosită în timpul construcției, denumită substrucție de lemn, ce a fost folosită datorită poziționării cetății pe un teren aluvionar.
Lacul Bugeac termină traseul turistic. Este cel mai sudic din seria limanelor fluviatile, prezintă maluri înalte și abrupte care pot atinge și 30 m înălțime, fundul plat având forma unui golf-depresiune. Lacul are legătură cu Dunărea, existând un stăvilar care reglementează schimbul de ape.
Remarcabilă este existența pe versantul drept al lacului Bugeac a unei grote neexploatate încă turistic, formată în depozitele fosilifere din această zonă. Lacul constituie un loc prielnic de iernare și pasaj pentru populațiile de păsări acvatice protejate, cum ar fi de exemplu pelicanul creț.

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top