Fără categorie

Mediu: Avem nevoie de regimuri fiscale pe măsura impactului asupra mediului

Comisia Europeană, împreună cu Programul pentru Mediu al ONU (UNEP), a lansat astăzi un nou raport de importanță majoră, care accentuează nevoia unei schimbări radicale în utilizarea resurselor limitate de către economiile dezvoltate. Raportul prezintă măsuri prioritare de mediu, fundamentate științific, ce trebuie luate la nivel mondial și o ierarhizare a produselor, materialelor, activităților economice precum și a activităților legate de stilul de viață în funcție de impactul acestora asupra mediului și resurselor. Printre constatările principale ale raportului se află și aceea că mai mult de jumătate din producția agricolă la nivel mondial este în prezent destinată hranei pentru animale, și că o dublare a bunăstării duce în mod normal la o creștere a presiunii asupra mediului cu 60 până la 80 de procente. Raportul de 149 de pagini, elaborat de Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor, arată că autoritățile legislative și factorii de decizie care au în vedere…

Comisia Europeană, împreună cu Programul pentru Mediu al ONU (UNEP), a lansat astăzi un nou raport de importanță majoră, care accentuează nevoia unei schimbări radicale în utilizarea resurselor limitate de către economiile dezvoltate. Raportul prezintă măsuri prioritare de mediu, fundamentate științific, ce trebuie luate la nivel mondial și o ierarhizare a produselor, materialelor, activităților economice precum și a activităților legate de stilul de viață în funcție de impactul acestora asupra mediului și resurselor. Printre constatările principale ale raportului se află și aceea că mai mult de jumătate din producția agricolă la nivel mondial este în prezent destinată hranei pentru animale, și că o dublare a bunăstării duce în mod normal la o creștere a presiunii asupra mediului cu 60 până la 80 de procente. Raportul de 149 de pagini, elaborat de Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor, arată că autoritățile legislative și factorii de decizie care au în vedere bunăstarea planetei ar trebui să aplice impozite și alte stimulente pentru a încuraja practicile agricole mai ecologice și reducerea utilizării combustibililor fosili.

Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „Acest raport accentuează nevoia urgentă de a trece la o economie bazată pe utilizarea eficientă a resurselor. Va fi un efort titanic, dar esențial pentru prosperitatea și calitatea vieții noastre în viitor. Dacă vrem cu adevărat să schimbăm modul în care utilizăm resursele, modificarea semnalelor tarifare prin impozitare este una dintre abordările cele mai eficiente și mai productive.”

„Putem realiza atât o creștere economică durabilă cât și bunăstarea mediului”, a declarat Angela Cropper, director executiv adjunct al UNEP. „Trebuie să începem prin a intensifica acțiunile care contribuie cel mai mult la reducerea impactului negativ al umanității asupra ecosistemelor. În acest sens, raportul aduce o contribuție semnificativă la modul de a gândi al factorilor de decizie, iar la nivel individual, reafirmă îndemnurile deja cunoscute: Mâncați mai puțină carne, stingeți luminile, izolați-vă casele, reglați termostatele la temperaturi mai mici, reduceți aerul condiționat, evitați călătoriile cu avionul și, pe cât posibil, lăsați mașina în garaj – toate aceste acțiuni necesită eforturi minime, dar cu beneficii maxime pentru sănătatea planetei noastre.”

Principalii poluanți

Raportul „Impactul producției și al consumului asupra mediului: principalele produse și materiale poluante” este cel mai recent dintr-o serie de rapoarte ale Comitetului internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor. Pe baza unor analize ale ciclului de viață, raportul face o clasificare a materialelor și a energiei necesare pentru producția, consumul și evacuarea produselor și identifică procesele, produsele și materialele cele mai nocive din perspectiva efectelor asupra mediului la nivel global. Pe primele locuri se află produsele agricole, în special cele de origine animală, mai mult de jumătate din producția agricolă vegetală la nivel mondial fiind utilizată pentru hrana animalelor. Sunt de asemenea vizați utilizatorii de combustibili fosili, în special companiile de electricitate și alte sectoare industriale mari consumatoare de energie, sistemele de încălzire a locuințelor și transporturile. Printre materialele cu cel mai mare impact asupra mediului pe durata ciclului lor de viață se numără masele plastice, fierul, oțelul și aluminiul.

Comitetul prezintă o listă a principalelor tipuri de presiune asupra mediului care trebuie reduse cu prioritate: schimbările climatice, schimbarea habitatelor, poluarea cu azot și fosfor, exploatarea excesivă a resurselor piscicole, a pădurilor și a altor resurse, speciile invazive, rețele nesigure de apă potabilă, canalizare și salubrizare, arderea de combustibili solizi la nivel de locuințe, expunerea la plumb, poluarea atmosferică urbană și expunerea profesională la pulberi în suspensie.

Riscurile abundenței

Comitetul prezintă și o serie de dovezi îngrijorătoare care arată că, odată cu creșterea bunăstării, crește și impactul umanității asupra mediului înconjurător, contrar părerii generale conform căreia bunăstarea ar reduce amprenta asupra mediului.

Raportul arată că un nivel ridicat de prosperitate poate aduce cu sine modificări de procese și dispozitive relativ simple pentru controlul surselor locale convenționale de poluare a aerului și a apelor, dar în același timp duce la intensificarea unor probleme pe scară largă, precum utilizarea energiei și emisiile de gaze cu efect de seră. În ceea ce privește emisiile de CO2, „dublarea bunăstării duce în mod normal la o creștere a presiunii asupra mediului cu 60 până la 80 de procente și uneori chiar mai mult, în cazul economiilor emergente „, se spune în raport.

Context: Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor

Comitetul pentru resurse a fost instituit pentru a furniza o perspectivă științifică independentă asupra utilizării resurselor naturale și asupra impactului acestora asupra mediului, în încercarea de a separa creșterea economică de degradarea mediului înconjurător. Sunt luate în considerare părerile unor experți în probleme mediu din întreaga lume. Comitetul este coprezidat de președintele UICN, Ashok Khosla, și de profesorul Ernst Ulrich von Weizsäcker, fost președinte al Comisiei pentru Mediu a Bundestag-ului.

Linkuri utile

Raportul complet este disponibil la adresa: http://www.unep.org/resourcepanel/

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top