(foto ziua de constanta)
Teodosie Petrescu – scurtă biografie.
Pe 12 decembrie arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, împlinește 60 de ani. Născut în Vatra Dornei, județul Suceava, episcopul a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Neamț, apoi pe cele ale Facultății de Teologie din București pe care a absolvit-o în anul 1980. Este doctor în teologie și muzică, iar din 2002 este profesor universitar, predând materia Noul Testament.
A intrat în monahism în anul 1977 la schitul Crasna, județul Prahova. Imediat după revoluție, a fost tuns în monahism primind numele de Teodosie (6 decembrie 1990). A fost ales ca arhiereu în anul 1994 în funcția de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștiului, primind și titulatura de Snagoveanul. În data de 8 aprilie 2001 (duminica Floriilor) a fost întronizat în Catedrala din Constanța ca Arhiepiscop al Tomisului, păstorind peste credincioșii din județele Constanța și Tulcea.
Ferma Nazarcea, un cadou din partea Premierului Adrian Năstase
Nici nu se împlinea un an de la venirea la Tomis a arhiepiscopului Teodosie că acesta a primit un mare dar din partea Guvernului Adrian Năstase, Ferma Nazarcea. Astfel, prin Hotărârea de Guvern 300/2002, executivul decide transmiterea terenului agricol în suprafaţă de 350 ha (viță-de-vie și livadă n.n), proprietate privată a statului, din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în proprietatea publică a statului şi administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosinţă Patriarhiei Române – Arhiepiscopia Tomisului. De asemenea, aceeași hotărâre prevedea și transmiterea cu plată a imobilului „Grup Social Culme”, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din proprietatea Societăţii Comerciale „Nazarcea-Ovidiu” – S.A., cu sediul în municipiul Constanta, în proprietatea publică a statului şi administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosinţă Patriarhiei Române – Arhiepiscopia Tomisului. Grupul Social Culme era compus din: pavilioane, dormitoare, magazii, şoproane, cantine, băi, rezervoare, instalaţie electrică, alee acces la activul „Grup Social Culme”, alee acces la cantină, cămine, împrejmuire gard din beton – suprafaţa construită = 10.230,86 mp.
Pentru ca darul să fie deplin, același Guvern, prin Hotărârea 299/2002 (deci, anterioară celeilalte) alocă suma de 3 miliarde lei Arhiepiscopiei Tomisului pentru achiziționarea unui imobil (adică, pentru cumpăratea Grupului Social Culme). Pe scurt, Arhiepiscopul Tomisului a primit 350 de hectare de teren și o fermă de la apropiatul său, Adrian Năstase.
Cum arată Ferma Nazarcea după 13 ani de folosință a ei de către Arhiepiscopie? Livada defrișată pe suprafețe mari, iar vița-de-vie lăsată să se sălbăticească în mare măsură (foto sus). Ceea ce a fost una dintre fermele etalon ale României, pare acum o fermă părăsită, jefuită și nelucrată. În schimb, bisericile constănțene vând vin de Nazarcea din anii de glorie ai fermei, 2001-2002. În ce condiții a fost păstrat acest vin, câți bani a produs el și ce s-a întâmplat cu bunurile cumpărate cu 3 miliarde, poate face obiectul unui alt articol.
Locașuri de cult, multe și neterminate
Dacă la venirea sa în Arhiepiscopia Tomisului, Teodosie Petrescu, a găsit aproximativ 160 de biserici și mănăstiri, acum sunt cu cel puțin 100 mai multe locașuri de cult. Numărul mănăstirilor și schiturilor trece de 35, multe dintre ele fiind încă șantiere fără nicio perspectivă imediată de finalizare. Deci, peste 35 de mănăstiri într-un singur județ, mănăstiri care, în unele cazuri nu numără decât un singur sau doi viețuitori (mănăstirile Sf. Gherman, Nazarcea, Dumbrăveni, Năvodari, Hagieni, Palazu Mic și multe altele). S-au înființat locașuri monahale, dar cei care ar trebui să le îngrijească și să viețuiască în ele lipsesc în multe cazuri sau migrează într-un mod cu totul necontrolat de la o mănăstire la alta. Nu mai vorbim de unele construcții ridicate în arii protejate sau în zona de protecție a acestora (Murfatlar-foto jos-, Canaraua Fetii, Peștera Liliecilor) unele dintre ele neavând nici până astăzi toate avizele și autorizațiile necesare.
Nici în cazul bisericilor de mir situația nu stă mai bine. Proiectul mega-Catedralei Dobrogei ce urma să fie realizat în Parcul Tăbăcărie a fost un eșec total, biserica de la Casa de Cultură este un veșnic șantier, oamenii se roagă în unele biserici stil garaj puse pe marginea trotuarelor (Izvorul Tămăduirii – bd. Tomis sau Sf. Filofteia – pod Doraly). Și dacă nu era destul, în urmă cu vreo doi ani, administrația Mazăre a hotărât să-i pună la dispoziție și două locuri de biserică în Mamaia, probabil pentru a veni în sprijinul celor care-și doresc căsătorii pe plajă, că de enoriași în Mamaia nu poate fi vorba.
Și numărul mare al preoților hirotoniți din 2001 încoace a determinat această goană după locuri de biserici, ajungându-se ca unele biserici să fie la numai câteva sute de metri una de alta (vezi Palazu Mare). Acum, Arhiepiscopia Tomisului numără peste 500 de slujitori, în unele biserici fiind chiar și șase preoți la un altar.
Tulcea, un județ pierdut de Teodosie
La venirea sa în Constanța, Arhiepiscopia Tomisului se întindea peste toată Dobrogea. Astfel, județul Tulcea făcea parte din moștenirea lăsată de episcopul Lucian lui Teodosie. Din dorința de a ridica Arhiepiscopia la rangul de Mitropolie, Teodosie a cerut Sinodului BOR înființarea Episcopiei Tulcii în anul 2004, episcopie ce ar fi trebuit să fie parte din viitoarea Mitropolie. Însă, planul nu s-a realizat, iar în anul 2008 Visarion a fost numit primul episcop la Tulcea, Dobrogea rupându-se astfel în două centre eparhiale.
Anchete penale și datorii la stat
În anul 2008 a izbucnit în Arhiepiscopia Tomisului celebrul caz România Liberă care a făcut ca Teodosie Petrescu să fie primul ierarh al BOR care a călcat pragul DNA. Pe scurt, un reporter al cotidianului România Liberă a scris că a reușit să se înscrie fictiv la Facultatea de Teologie din Constanța dând diferite sume de bani unor interpuși pentru a obține aceste favoruri de la arhiereul Tomisului, urmând ca în viitor să fie chiar și hirotonit preot. Alături de episcop, anchetatorii i-au cercetat și pe diaconul Chiriluță Bogdan, azi consilier cultural al instituției și pe preotul Brăescu Cosmin, angajat al arhiepiscopiei. Ancheta a durat mai mulți ani, fiind finalizată abia în 2014 când, oficial, cei trei au fost scoși de sub urmărire penală.
Deși decizia magistraților este clară, imaginea ierarhului a fost definitiv pătată, devenind unul dintre cei mai controversați prelați ai Bisericii Ortodoxe Române.
Dar nu numai acuzația de șpagă a pătat obrazul IPS Teodosie. Arhiepiscopia condusă de el a intrat în istorie ca prima instituție bisericească cu sechestru pus pe bunuri. În septembrie 2010, Direcția Județeană a Finanțelor Publice Constanța a luat decizia indisponibilizării mai multor bunuri printre care terenuri, Palatul Arhiepiscopal, autoturisme aparținând Arhiepiscopiei Tomisului pentru o datorie de 4,2 milioane de lei la bugetul de stat. De atunci, instituția bisericească a început un plan de plată eșalonată a acestor datorii, iar până la finalizarea lui bunurile rămân sechestrate.
Complexul turistic de la Vatra Dornei închis de ISU
În tot acest timp, Teodosie Petrescu, a ridicat pe pământul natal de la Dorna Arini un imens Complex Turistic (Bază de tratament și odihnă), dar și o mănăstire. Investiția, evaluată la câteva milioane de euro, se întinde pe o suprafață de 20 de hectare, având nu mai puțin de 6800 de metri pătrați de construcție. Ea a provocat mai multe scandaluri de-a lungul timpului, episcopul fiind acuzat că nu respectă votul monahal al sărăciei, deținând astfel de afaceri în domeniul turismului.
Odată cu incidentul din Clubul Colectiv, ISU și-a înăsprit sancțiunile, astfel că nici complexul IPS de la Dorna Arini nu a scăpat de controale. În luna noiembrie, ISU Suceava a luat decizia închiderii acestuia pentru lipsa avizelor și a normelor de protecție în caz de incendiu.
Sursa „Mache” a securității
În septembrie 1987, când pușcăriile comuniste erau pline de preoți care s-au opus sistemului, asistentul Facultății de Teologie din București, Macedon Petrescu (viitorul episcop Teodosie) semna un angajament de colaborare cu fosta Securitate a lui Ceaușescu. A primit de la ofițeri numele de botez „Mache”.Explicația episcopului, atunci când presa a descoperit acest angajament, a fost că era nevoit să semneze pentru a putea pleca în străinătate. În plus, Teodosie invocă două decizii CNSAS de necolaborare cu Securitatea, decizii luate în urma studierii unui dosar din care lipsesc vreo 15 pagini care ar putea dovedi contrariul.
Oamenii lui Teodosie
Nimic din tot ceea ce este scris mai sus nu se putea face fără ajutorul smerit al unor oameni din anturajul lui Teodosie. Ajutorul, de multe ori, înseamnă ascultare de porunca stăpânului. Iar stăpânul a poruncit destule. Veți vedea că toți oamenii ierarhului nu sunt din Constanța, Arhiepiscopia fiind condusă doar de cei ce s-au căpătuit aici.
Bodgan Chiriluță (foto jos), cunoscut de toată lumea ca părintele Bogdănel, apare în dosarul instrumentat de DNA în cazul România Liberă. El este personajul din filmarea făcută în benzinărie care-i explică reporterului cum se face un cadou episcopului pentru a-i intra în grații.
Scos și el de sub urmărirea penală se bucură de prezumția de nevinovăție juridică. Gurile rele spun că este cel mai apropiat om al IPS Teodosie, prin care multe se leagă și se dezleagă. Mai nou, este consilierul cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, luându-i locul în mod pașnic preotului Valeriu Roman. Este, de asemenea, la o vârstă destul de fragedă (aproximativ 32 de ani) conferențiar universitar la Facultatea de Teologie din Constanța. Este originar de prin Galați.
Ciprian Stoichin, parohul bisericii Sf. Împărați Constantin și Elena din Constanța, este responsabil cu departamentul personal-bisericesc. Și el, o persoană tânără, a avut o ascendență fulminantă în funcțiile de conducere ale Arhiepiscopiei. Venit de pe meleagurile Olteniei, Stoichin, este personajul principal în scandalul sexual izbucnit în anul 2013. Concret, părintele declară în dosarul penal ajuns în fața instanței că o credincioasă împreună cu doi complici i-au dat să bea, apoi el a purces la cele necurate cu credincioasa. Dosarul, aflat pe rolul instanței, îi privește pe cei doi complici (unul fost cântăreț în Corala Armonia a Arhiepiscopiei) sub acuzația de șantaj. Însă, nimeni din Arhiepiscopie nu a luat vreo măsură împotriva clericului care a călcat strâmb (se pare că de mai multe ori), împotriva canoanelor, căci mersul pe la credincioase nu presupune să bei și să te culci cu ele. În ultima vreme, se pare că părintele Ciprian l-a adus la Constanța și pe tatăl său care, nu știm ce motive a avut să plece din Mitropolia Olteniei după o viață de pastorație și să ajungă preot la Spitalul Județean de la malul mării.
Cezar Axinte, consilier juridic, este proaspăt hirotonit preot (4-5 ani maxim) și vine din lumea avocățească unde circulă mai multe legende despre activitatea sa de apărător al unor personaje certate cu legea. Originar din părțile Maramureșului, părintele Axinte este parohul bisericii care inițial trebuia să fie construită în stațiunea Mamaia. După mai multe relocări, biserica lui a fost stabilită să se ridice în apropierea benzinăriei OMV de pe bulevardul Aurel Vlaicu, la intrare în Mamaia. În timp ce-și îndeplinește aceste atribuțiuni la episcopie, Axinte Cezar își finalizează și studiile de teologie.
Rusu Florin Grigore, parohul bisericii de la Casa de Cultură, este consilierul tehnic al Arhiepiscopiei Tomisului și un apropiat mai vechi al lui Teodosie. Pe internet apare și informația că ar fi finul fostului ministru al Educației, Ecaterina Andronescu. Așadar, simpatiile PSD se unesc. Rusu Florin păstorește peste cel mai vechi șantier neterminat, început într-unul din parcurile simbol ale orașului. Nu de puține ori, oamenii din zona Casei de Cultură s-au arătat nemulțumiți de nefinalizarea șantierului bisericii de acolo. Se pare că, în ciuda fondurilor destul de substanțiale primite de la instituții publice în ultimii ani, biserica nu se ridică mai deloc. Rămâne întrebarea unde se duc acești bani? Părintele Rusu a venit de la Slatina.
Benedict Georgescu, protosinghel, este responsabilul cu organizarea mănăstirilor din arhiepiscopie. Venit din zona Târgoviștei, Georgescu pare să fi scăpat de sub control nu numai disciplina călugărilor , dar și înmulțirea mănăstirilor cu un singur viețuitor.
Poalelungi Neculai, șef audit, este preotul paroh al bisericii din zona km 4-5. Venit și el din Arhiepiscopia Dunării de Jos ca civil, a fost hirotonit la o vârstă destul de matură de IPS Teodosie la Constanța. A fost implicat în scandalul cu preotul Zisu Iulian, cel care a construit biserica. Concret, prin anul 2005, Poalelungi l-a agresat fizic (bătut) pe preotul Zisu, chiar în biserică. Conflictul s-a terminat printr-o comisie de anchetă care a dat verdictul care trebuia dat: cel care a ridicat biserica este vinovat. Așa a ajuns preotul venit de la Galați paroh peste biserica ridicată de colegul său. Se pare că preotul Poalelungi este cel prin care se iau multe decizii cu privire la schimbările preoților. Ne întrebăm, dacă este un as al auditului, de ce Arhiepiscopia este înglodată în datorii?
Tănăsescu Eugen (foto jos), proaspăt repus în funcția de consilier comunicare, este omul cu ștate vechi în Arhiepiscopie. Fan al propriilor apariții în presă, Eugen Tănăsescu, nu ratează nicio ocazie în mediul on line de a se certa sau de a jigni pe oricine îndrăznește să-l contrazică. El, alături de vicarul eparhial, Cosma Mitu, sunt singurii oameni născuți în județul Constanța care stau în preajma lui Teodosie.
Ei sunt unii dintre cei care l-au ajutat pe Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, să stăpânească județul Constanța așa cum a știut mai bine. Iar realizările se văd.
