Care este impactul tutunului asupra sănătăţii cetăţenilor UE?
Se estimează că aproximativ 650 000 de cetățeni UE mor prematur în fiecare an din cauza consumului de tutun.
Această cifră include și nefumătorii. În conformitate cu estimări prudente, aproximativ 80 000 de adulți, inclusiv aproape 20 000 de nefumători, au murit în anul 2002 în UE-15 din cauza unor boli cauzate de expunerea la fum de tutun acasă și la locul de muncă.
Aproape 13 milioane de oameni în cele 27 de țări ale UE suferă de una sau mai multe dintre cele șase categorii principale de boli asociate cu fumatul1. Acestea sunt:
1. Bronșită și alte infecții ale căilor respiratorii inferioare
2. Bronhopneumopatie cronică obstructivă
3. Congestie cerebrală, infarct miocardic, obstrucții arteriale (mai ales la picioare) și alte boli cardiovasculare
4. Astm
5. Cancer pulmonar
6. Alte forme de cancer, de exemplu pancreatic, esofagian și stomacal
Ce face fiecare instituție …
Care este impactul tutunului asupra sănătăţii cetăţenilor UE?
Se estimează că aproximativ 650 000 de cetățeni UE mor prematur în fiecare an din cauza consumului de tutun.
Această cifră include și nefumătorii. În conformitate cu estimări prudente, aproximativ 80 000 de adulți, inclusiv aproape 20 000 de nefumători, au murit în anul 2002 în UE-15 din cauza unor boli cauzate de expunerea la fum de tutun acasă și la locul de muncă.
Aproape 13 milioane de oameni în cele 27 de țări ale UE suferă de una sau mai multe dintre cele șase categorii principale de boli asociate cu fumatul1. Acestea sunt:
1. Bronșită și alte infecții ale căilor respiratorii inferioare
2. Bronhopneumopatie cronică obstructivă
3. Congestie cerebrală, infarct miocardic, obstrucții arteriale (mai ales la picioare) și alte boli cardiovasculare
4. Astm
5. Cancer pulmonar
6. Alte forme de cancer, de exemplu pancreatic, esofagian și stomacal
Ce face fiecare instituție implicată în controlul tutunului în UE?
UE și autoritățile din statele membre colaborează la controlul tutunului.
Un pilon central al controlului tutunului este legislația UE privind produsele din tutun și reclamele la tutun. Aceste legi sunt destinate să concilieze obiectivele pieței interne cu necesitatea asigurării unui nivel ridicat de protecție a sănătății pe teritoriul UE. Comisia Europeană este însărcinată cu supravegherea punerii în aplicare a acestor legi și cu propunerea de schimbări necesare.
Directiva privind produsele din tutun (2001) cere ca toate produsele din tutun vândute în UE să afișeze două avertismente sub formă de text: primul avertisment obligatoriu este fie „tutunul ucide”, fie „tutunul poate dăuna grav sănătății tale și a celor din jur”. Al doilea avertisment, selectat dintr-o listă de 14, include „fumatul cauzează cancer pulmonar, care este letal”. De asemenea, directiva interzice termeni înșelători precum „light”, „mild” sau „cu conținut redus de gudron” și obligă producătorii să raporteze statelor membre ingredientele pe care le utilizează. În plus, directiva interzice tutunul consumat pe cale orală și stabilește limite maxime pentru gudron, nicotină și monoxid de carbon în țigări.
Directiva privind reclamele la tutun (2003) interzice publicitatea transfrontalieră pentru produse din tutun în media tipărită, la radio și în serviciile online. De asemenea, directiva interzice sponsorizarea de evenimente transfrontaliere. În plus, publicitatea pentru tutun și sponsorizarea la televiziune a fost deja interzisă din 1989.
Pentru alte domenii ale controlului tutunului, precum prevenirea, renunțarea și mediile libere de fum de tutun, responsabilitatea pentru asigurarea reglementărilor și structurilor adecvate revine fiecărui stat membru. În aceste domenii, rolul UE este de a sprijini, de a completa și de a coordona eforturile naționale. UE a transmis statelor membre următoarele recomandări:
Recomandarea Consiliului privind prevenirea fumatului (2003), care încurajează statele membre să controleze toate formele de promovare și vânzare a tutunului în rândul minorilor, precum și să îmbunătățească informarea și educația în ceea ce privește sănătatea.
Recomandarea Consiliului privind mediile libere de fumat (2009), care îndeamnă statele membre să adopte și să pună în aplicare legi pentru protejarea cetățenilor de expunerea la fum de tutun în locuri publice închise, la locul de muncă și în transportul în comun. De asemenea, recomandarea îndeamnă la îmbunătățirea legislației privind mediile libere de tutun prin măsuri de sprijin pentru protejarea copiilor, încurajarea eforturilor de renunțare la fumat și afișarea de avertismente vizuale pe pachetele de țigări.
Ce legi naționale privind mediile libere de fumat sunt deja în vigoare?
Până în prezent, 15 state membre au legi care protejează cetățenii față de expunerea la fum de tutun de o manieră cuprinzătoare.
În Irlanda, Regatul Unit, Grecia, Spania și Ungaria există interdicții totale de a fuma în toate spațiile publice închise și la locurile de muncă, inclusiv în baruri și restaurante. Italia, Suedia, Malta, Letonia, Finlanda, Slovenia, Franța, Țările de Jos, Cipru și Polonia au introdus o legislație împotriva fumatului, permițând, totuși, amenajarea de spații închise speciale pentru fumat.
În celelalte state membre, legile privind mediile libere de fumat exceptează anumite locuri publice, precum barurile și restaurantele.
Legislația actuală de protejare a cetățenilor față de fumul de tutun, pe stat membru, poate fi consultată aici:
http://ec.europa.eu/health/tobacco/law/free_environments/index_en.htm
Pentru protejarea sănătății cetățenilor, aceste legi trebuie să fie aplicate efectiv. Dacă nu sunt aplicate corespunzător de autoritățile naționale, chiar și dispozițiile stricte privind mediile libere de fumat nu asigură protecție față de expunerea la fum de tutun la locurile de muncă interioare și în spațiile publice.
Mai multe țări și-au întețit eforturile pentru a le oferi cetățenilor lor medii libere de fumat după Ziua mondială fără tutun de anul trecut. Ungaria, de exemplu, a adoptat o legislație cuprinzătoare privind mediile libere de fumat în aprilie 2011. Fumatul va fi interzis în toate spațiile publice și locurile de muncă închise, inclusiv în spațiile de cazare și în transportul public, începând din ianuarie 2012. Unele spații deschise, de exemplu stațiile de autobuz și locurile de joacă vor fi și ele cuprinse, în centrul unei zone cu raza de cinci metri. Un alt exemplu este Spania, unde, în ianuarie 2011, a intrat în vigoare o nouă lege care extinde interdicția pentru fumat la toate locurile publice, inclusiv baruri, restaurante, discoteci, spații de distracție și terminale de transport public. De asemenea, fumatul este interzis în locurile de joacă și zonele exterioare de îngrijire a sănătății, precum și în instituțiile educaționale, cu excepția celor dedicate exclusiv educației pentru adulți. În Bavaria, după un referendum încununat cu succes în iulie 2010, a intrat în vigoare o interdicție completă a fumatului în toate barurile și restaurantele.
În plus, prima lege națională destinată să pună capăt complet utilizării produselor din tutun a intrat în vigoare în Finlanda în septembrie 2010; cu dispoziții prin care se interzice prezentarea la vânzare a oricăror produse din tutun și toate mașinile de vânzare și prin care se extinde interdicția fumatului la facilitățile exterioare și la camerele de hotel.
Există dovezi că politicile privind mediile libere de fumat funcționează?
Există dovezi potrivit cărora interdicțiile privind fumatul au un impact pozitiv asupra sănătății prin reducerea consumului și a expunerii. Deși ar putea dura 20-30 de ani până la obținerea unei imagini complete, dovezile din țările libere de fumat sunt încurajatoare: calitatea aerului în interior s-a îmbunătățit dramatic după intrarea în vigoare a interdicțiilor privind fumatul, cu o reducere de 83 % și 86 % în concentrațiile de pulberi în suspensie în barurile irlandezei și, respectiv, scoțieneii. O mai bună calitate a aerului a condus la o scădere semnificativă a numărului de atacuri de cord: cu 11 % mai puține în Irlandaiii și Italiaiv, o scădere de 17 % în Scoțiav și reduceri chiar mai mari în anumite jurisdicții SUA.
De asemenea, numeroase studii au arătat îmbunătățiri semnificative în sănătatea respiratorie a lucrătorilor din sectorul hotelier ca rezultat al legilor privind mediile libere de fumatvi. Există, de asemenea, rapoarte conform cărora politicile privind mediile libere de fumat au redus consumul de tutun și i-au încurajat pe fumători să renunțe.
Care sunt pașii următori în controlul tutunului în UE?
Comisia examinează în prezent posibilitatea de a prezenta, în 2012, o propunere de revizuire a Directivei privind produsele din tutun din 2001. În urma unei consultări publice, lansate anul trecut, și a analizei opțiunilor posibile pentru revizuire din cadrul unei evaluări de impact, directiva a putut fi consolidată, adaptată la angajamentele internaționale privind controlul tutunului, la noile evoluții în ceea ce privește produsele din tutun și la progresul științific. Măsuri posibile examinate în prezent sunt:
soluții de reglementare pentru abordarea noilor produse din tutun și cu conținut de nicotină fără fum;
o mai bună informare a consumatorilor. de exemplu, avertismente vizuale mai mari și pe ambele fețe, ambalare standardizată, informații privind substanțele nocive;
reglementarea ingredientelor în produsele din tutun, în special a acelora care fac produsele din tutun mai atrăgătoare și mai generatoare de dependență și care atrag în special tinerii, precum aromele de vanilie și fructe;
revizuirea normelor privind vânzarea produselor din tutun.
Comisia sprijină informarea privind pericolele tutunului?
Da, abordarea Comisiei Europene include informarea cetățenilor europeni cu privire la efectele tutunului asupra sănătății lor. De aceea, începând cu 2005, Comisia finanțează campaniile de informare pentru întreaga UE.
Campania „HELP”, desfășurată între 2005 și 2010, s-a concentrat pe prevenirea fumatului în rândul tinerilor.
În săptămânile următoare, Comisia va lansa o nouă campanie: „Foștii fumători sunt de neoprit”. Obiectivul acestei campanii este de a-i încuraja pe tinerii adulți din grupul de vârstă 25-34 de ani să renunțe la fumat. Aceasta reprezintă aproximativ 145 de milioane de cetățeni UE. Noua campanie va deplasa atenția de la pericolele fumatului la avantajele renunțării la fumat, utilizând foști fumători și realizările lor ca modele de inspirație.
Care este rolul UE în controlul tutunului la nivel internațional?
UE joacă un rol activ în controlul tutunului la nivel mondial. A avut un rol conducător în ceea ce privește Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului, care a intrat în vigoare la 27 februarie 2005. Această Convenție este primul tratat global obligatoriu privind sănătatea al Organizației Mondiale a Sănătății. Până în prezent, acesta cuprinde 172 de părți, inclusiv Uniunea Europeană și 26 state membre UEvii.
Convenția-cadru asigură un cadru de reglementare internațional pentru controlul tutunului. Aceasta include dispoziții privind ambalarea și etichetarea, publicitatea, promovarea și sponsorizarea, protecția față de expunerea la fumul de tutun, reglementarea conținutului de tutun, comerțul ilicit, măsuri de stabilire a prețurilor și de taxare și sprijin pentru alternative viabile economic pentru cultivatori.
Sursa:CE
