Doamnelor şi domnilor,
La 1 ianuarie 2010, Spania a preluat pentru următoarele şase luni de la Suedia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Aceasta se va desfăşura într-un context unic, determinat de cel puţin două aspecte de importanţă majoră: pe de o parte, este necesară punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, iar pe de altă parte, trebuie continuat efortul comun în vederea depăşirii crizei economice şi financiare actuale, odată cu pregătirea Uniunii pentru noile provocări de dezvoltare. Am constatat din prezentarea domnului ambasador al Spaniei că noua preşedinţie are voinţa şi posedă instrumentele necesare pentru a aborda în interesul UE şi al statelor membre aceste provocări complexe.
Răspunsul strategic la provocările de dezvoltare pentru următorii 10 ani este Strategia UE 2020 sau strategia post-Lisabona, asupra căreia statele membre, sprijinite de fosta preşedinţie suedeză şi actuala preşedi…
Doamnelor şi domnilor,
La 1 ianuarie 2010, Spania a preluat pentru următoarele şase luni de la Suedia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Aceasta se va desfăşura într-un context unic, determinat de cel puţin două aspecte de importanţă majoră: pe de o parte, este necesară punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, iar pe de altă parte, trebuie continuat efortul comun în vederea depăşirii crizei economice şi financiare actuale, odată cu pregătirea Uniunii pentru noile provocări de dezvoltare. Am constatat din prezentarea domnului ambasador al Spaniei că noua preşedinţie are voinţa şi posedă instrumentele necesare pentru a aborda în interesul UE şi al statelor membre aceste provocări complexe.
Răspunsul strategic la provocările de dezvoltare pentru următorii 10 ani este Strategia UE 2020 sau strategia post-Lisabona, asupra căreia statele membre, sprijinite de fosta preşedinţie suedeză şi actuala preşedinţie spaniolă, au început să reflecteze. În opinia României, Strategia UE 2020 va constitui pilonul central al întregului ansamblu de procese referitoare la consolidarea reformelor structurale şi la asigurarea competitivităţii Uniunii Europene într-o lume globalizată aflată într-o profundă transformare.
Din perspectiva României miza procesului este definirea unui model de dezvoltare coerent pentru UE care să asigure reluarea creşterii economice cu respectarea obiectivelor de mediu şi incluziune socială, dar şi pregătirea pentru evitarea ca noi crize, de amploarea celei prezente, să se producă în viitor. În acest context, este necesară analiza structurală a constrângerilor (inclusiv fiscal-bugetare) dar şi a determinanţilor structurali ai acestora şi implicit a nivelului diferit de dezvoltare.
Valorificarea deplină a oportunităţilor oferite de piaţa internă, îmbunătăţirea accesului la achiziţii publice, standardizarea, accesul la reţelele şi serviciile economiei digitale, dezvoltarea parteneriatelor public-privat în domeniul investiţiilor-cheie, precum şi utilizarea eficientă, adecvată şi oportună a ajutorului de stat pot contribui la imprimarea unui nou dinamism în ceea ce priveşte potenţialul de creştere la nivelul UE.
Este necesară o nouă abordare a politicii industriale pentru a promova sectoarele eco-eficiente şi pentru a reduce presiunea asupra resurselor tradiţionale. Reducerea sarcinilor administrative şi promovarea unor reglementări de calitate sunt de natură să asigure climatul necesar pentru dezvoltarea afacerilor şi consolidarea mediului privat, în special a Intreprinderilor Mici şi Mijlocii.
O temă deosebit de importantă pentru România o constituie revizuirea bugetului UE. Din punctul nostru de vedere, solidaritatea continuă să fie şi pentru noua perspectivă financiară (2014-2020) un element fundamental al construcţiei europene care trebuie reflectat adecvat în noul acord. Vom urmări menţinerea politicii de coeziune a UE, alături de politica agricolă comună şi finanţarea tehnologiilor verzi, ca politici şi instrumente importante la nivelul UE pentru a asigura creşterea competitivităţii şi dezvoltarea echilibrată.
În ceea ce priveşte viitoarea Politică Agricolă Comună, România va susţine menţinerea actualei structuri aşezată pe doi Piloni, cu mecanisme eficiente pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat fermierilor şi dezvoltarea antreprenoriatului rural, odată cu păstrarea tradiţiilor locale. Nu considerăm re-naţionalizea Politicii Agricole Comune o soluţie viabilă, fiind necesar în opinia noastră ca finanţarea programelor majore în acest sector să rămână o responsabilitate comună.
În domeniul Transporturilor, care constituie un alt mijloc privilegiat pentru România de a-şi spori competitivitatea economică, interesul nostru vizează:
· realizarea unei Axe TEN-T pe direcţia nord-sud, care să conecteze toate statele membre între Marea Baltică şi Marea Neagră, cu posibilitatea de extindere în continuare, spre frontiera sudică a Uniunii Europene;
· promovarea unor conexiuni rapide de transport între Axa prioritară Centrală şi de Nord şi Axa prioritară de Sud-Est;
· şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea transportului fluvial pe Dunăre în perspectiva realizării coridorului paneuropean Dunăre-Main-Rin, care leagă Marea Neagră de Marea Nordului.
Promovarea incluziunii sociale, care constituie de altfel şi tema acestui an european,reprezintă una dintre preocupările majore ale României în materie de politici economice. Dezvoltarea capitalului uman este obiectivul major pentru punerea în practică a viitoarei agende privind ocuparea forţei de muncă, prin implementarea unor politici integrate de activare şi incluziune socială care vizează: ocuparea forţei de muncă, protecţia socială şi asigurarea educaţiei destinate grupurilor aflate în risc de excluziune socială. Reconcilierea între cerinţele de flexibilitate şi cele de securitate ale pieţei muncii trebuie să fie implementată simultan cu modernizarea sistemelor naţionale de protecţie socială, pentru a garanta accesul la servicii de calitate pentru toţi cetăţenii. Adaptarea competenţelor lucrătorilor la cerinţele pieţei muncii şi autoangajarea (self-employment) pot reprezenta soluţii în vederea combaterii segmentării pieţei muncii.
Învăţarea pe tot parcursul vieţii şi modernizarea sistemelor naţionale de educaţie şi formare profesională vor constitui elemente-cheie pentru prevenirea şomajului pe termen lung şi creşterea mobilităţii ocupaţionale. Este necesară corelarea continuă a ofertei educaţionale cu profilul cererii de forţă de muncă, atât la nivel naţional cât şi european. Pentru aceasta, reforma sistemelor naţionale trebuie să asigure competenţe de bază pentru toţi, o mobilitate educaţională sporită la toate nivelurile şi îmbunătăţirea calităţii evaluării actului educaţional.
Doamnelor şi domnilor,
Una dintre priorităţile României, atât în perioada de negociere a aderării la Uniunea Europeană, cât şi după dobândirea calităţii de stat membru UE, este asigurarea respectării dreptului Uniunii Europene.
Departamentul pentru Afaceri Europene, în calitatea sa de coordonator naţional al procesului de compatibilizare a legislaţiei naţionale cu dreptul Uniunii, acordă o atenţie deosebită transpunerii directivelor comunitare.
Potrivit ultimei evaluări periodice realizate de către Comisia Europeană cu privire la gradul de transpunere a directivelor comunitare în vigoare de către statele membre UE, la data de 24.11.2009, România înregistra un grad de transpunere de 98,81%, situându-se astfel peste media comunitară. De asemenea, considerăm că este un merit că în domeniul Pieţei Interne, România se situează printre cele 7 state membre care au atins un procent de notificare de 100%.
Tot în cadrul Departamentului, funcţionează Agentul Guvernului României pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul de primă instanţă ale UE. Dincolo de obiectivul asigurării unei reprezentări de calitate, Agentul Guvernului acordă o atenţie deosebită soluţionării aspectelor problematice, evitând declanşarea litigiilor în care statul român are calitatea de pârât în faţa instanţelor comunitare – aceasta este raţiunea pentru care Agentul Guvernului asigură şi reprezentarea României în raporturile cu Comisia Europeană în cadrul fazei precontencioase (administrative) a acţiunilor în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru al UE.
Cu titlu de exemplu, pot menţiona că din cele 262 de acţiuniîn constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană împotriva României, în perioada 1 ianuarie 2007 – 1 ianuarie 2010, 222 au fost clasate în faza precontencioasă şi numai 40 (15,27%) sunt în curs.
În încheiere, doresc să urez succes Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, cu încrederea că leadership-ul pe care îl va asigura va permite depăşirea crizei economice actuale şi pregătirea UE pentru provocările care ne aşteaptă. Vă asigur, domnule ambasador, că Departamentul pentru Afaceri Europene va oferi întregul său sprijin Preşedinţiei spaniole în atingerea obiectivelor din ambiţioasa sa agendă. Aceeaşi asigurare doresc s-o formulez şi pentru celelalte două preşedinţii din trio-ul prezidenţial, cea belgiană şi cea ungară.
Vă mulţumesc!
