Domnule ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,
Domnule ambasador şi reprezentant al Preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene,
Doamnelor şi domnilor secretari de stat,
Domnule profesor şi fost ministru al integrării europene,
Stimaţi invitaţi,
În primul rând, doresc să vă adresez tuturor un călduros bun-venit şi să vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a da consistenţă acestei întâlniri prin prezenţa dumneavoastră şi contribuţia de idei la dezbaterea pe care o vom dezvolta în următoarele ore. Întâlnirea de astăzi marchează finalizarea exerciţiului de definire la nivel naţional a obiectivelor Strategiei Europa 2020, o strategie destinată să conducă la transformarea Uniunii într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială.
Doamnelor şi domnilor,
A devenit cunoscut faptul că Strategia Lisabona pentru creştere si ocupare nu…
Domnule ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,
Domnule ambasador şi reprezentant al Preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene,
Doamnelor şi domnilor secretari de stat,
Domnule profesor şi fost ministru al integrării europene,
Stimaţi invitaţi,
În primul rând, doresc să vă adresez tuturor un călduros bun-venit şi să vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a da consistenţă acestei întâlniri prin prezenţa dumneavoastră şi contribuţia de idei la dezbaterea pe care o vom dezvolta în următoarele ore. Întâlnirea de astăzi marchează finalizarea exerciţiului de definire la nivel naţional a obiectivelor Strategiei Europa 2020, o strategie destinată să conducă la transformarea Uniunii într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială.
Doamnelor şi domnilor,
A devenit cunoscut faptul că Strategia Lisabona pentru creştere si ocupare nu şi-a atins obiectivul său general, în pofida eforturilor întreprinse la nivel european, dar şi la nivelul statelor membre. Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că există un merit cert în însăşi ideea exerciţiului propus prin vechea strategie Lisabona şi continuat prin actuala strategie Europa 2020, aceea a încurajării unei coordonări largi între statele membre în domeniul politicilor economice. Rezultatele concrete care s-au obţinut, deşi nu la înălţimea aşteptărilor, ar fi generat, poate, suficient entuziasm politic pentru continuarea coordonării în vechile tipare, dacă nu s-ar fi declanşat criza economică pe care statele membre ale UE, şi nu numai, se luptă pentru a o depăşi. Impactul negativ al crizei asupra principalilor indicatori ai Strategiei Lisabona – creşterea economică şi ocuparea – nu poate fi ignorat şi constituie baza de reflecţie pentru a identifica un alt model de coordonare în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare sustenabilă în condiţii de ocupare cât mai ridicată a forţei de muncă.
Astfel, în anul 2009, pe fondul turbulenţelor economice, Produsul Intern Brut al UE a scăzut cu 4,2%, producţia industrială a ajuns la nivelurile din 1999, iar rata şomajului a ajuns la 9,6%, reprezentând circa 23 milioane persoane şi constituind un maxim istoric în UE.
Totodată, pe fondul situaţiei economice dificile, a fost consemnată şi creşterea fără precedent a deficitelor bugetare şi a gradului de îndatorare la nivelul statelor membre, în medie, cu 7%, respectiv 20% din PIB.
În aceste condiţii, prioritatea pe termen scurt a Uniunii Europene continuă să fie ieşirea cu succes din criză.
Până în prezent, la nivelul Uniunii, s-au realizat câteva progrese semnificative, mai ales în ceea ce priveşte modul în care a fost gestionată situaţia băncilor care au acordat credite neperformante, corectarea pieţelor financiare, precum şi în materie de guvernanta economică, prin recunoaşterea nevoii unei coordonări mult mai strânse a politicilor economice.
În schimb, pe termen mediu şi lung, prioritatea Uniunii o constituie asigurarea unui viitor economic şi social sustenabil, ceea ce presupune, în primul rând, dezvoltarea unor programe cuprinzătoare de reforme. În acest sens, în fundamentarea Strategiei Europa 2020, care va fi adoptată cu prilejul Consiliului European din 17 iunie, abordarea Comisiei Europene a fost una tematică, concentrată pe un număr de 3 priorităţi, cuantificabile în 5 obiective, toate cuprinse într-o foaie comună de parcurs cu 7 iniţiative emblematice.
Prin acest nou cadru de coordonare, se urmăreşte încurajarea competitivităţii sectoarelor productive din cadrul UE şi creşterea bunăstării cetăţenilor europeni, într-un context determinat de:
- – necesitatea plasării cercetării-inovării la baza dezvoltării economice;
- – punerea în aplicare a politicilor de combatere a schimbărilor climatice;
- – necesitatea dezvoltării capitalului uman şi a promovării unei ocupări ridicate a forţei de muncă.
Doamnelor şi domnilor,
În perioada cuprinsă între Consiliul European de primăvară (25-26 martie), care a marcat adoptarea cadrului general al Strategiei Europa 2020, şi Consiliul European de vară (17 iunie), au fost definitivate şi agreate o serie de elemente ale strategiei, care vizează, în special, unele aspecte metodologice de cuantificare a indicatorilor sau de fixare a valorilor de referinţă pentru acele obiective care, anterior, nu au întrunit consensul liderilor europeni.
Tot în această perioadă, statele membre au procedat la stabilirea propriilor obiective naţionale, luând în considerare circumstanţele specifice propriei situaţii economico-sociale, precum şi la identificarea principalelor blocaje macrostructurale care limitează creşterea economică.
În acest context, Departamentul pentru Afaceri Europene a demarat la începutul lunii martie un amplu proces de consultare a tuturor factorilor implicaţi în definirea şi implementarea, la nivel naţional, a Strategiei Europa 2020. Rezultatul acestui proces s-a concretizat într-un proiect de Poziţie preliminară a României cu privire la Strategia Europa 2020, aprobat de către guvern în data de 23 martie.
În perioada 21-29 mai, Departamentul pentru Afaceri Europene, în parteneriat cu ministerele şi celelalte autorităţi publice implicate, a organizat, în cadrul unor mese rotunde tematice, dezbateri publice privind rezultatele de etapă şi cele finale ale procesului de stabilire a valorilor de referinţă naţionale aferente obiectivelor strategiei Europa 2020.
Din perspectiva României, prezintă interes următoarele aspecte:
- – coeziunea economică şi socială – ca principal instrument de atingere a obiectivelor Europa 2020;
- – mediul de afaceri – ca sector ce contribuie, în mod concret, atât la creşterea economică, cât şi la ocuparea forţei de muncă;
- – deblocarea pieţei interne, inclusiv sub aspectul dezvoltării infrastructurii (transport, energie, mediu etc.), pentru asigurarea accesului deplin al companiilor pe piaţa internă;
- – eliminarea barierelor de pe piaţa muncii.
Doamnelor si Domnilor,
Activitatea economică la nivel naţional din ultima perioadă a continuat sa fie marcată de recesiune, determinată atât de menţinerea la niveluri reduse a cererii interne, cât şi de redresarea lentă a principalilor parteneri comerciali ai României. Ne aşteptăm ca revirimentul economic să devină vizibil mai târziu în cursul acestui an, cu toate că incertitudinile de pe pieţele externe rămân considerabile.
Pentru atenuarea efectelor negative ale actualei crize, alături de implementarea coordonată a măsurilor ce vizează disciplina şi consolidarea fiscală, un rol deosebit de important revine aplicării reformelor structurale în domenii esenţiale, precum piaţa muncii, educaţia şi infrastructura de mediu. Aceste elemente vor fi avute în vedere în procesul de elaborare a viitorului Program Naţional de Reforme al României, care urmează a fi finalizat în toamna acestui an.
În ansamblul său, programul de reforme va stimula competitivitatea, productivitatea şi potenţialul de creştere a României, coeziunea socială, teritorială şi convergenţa economică, toate acestea urmărind reducerea decalajelor în ceea ce priveşte dezvoltarea economică faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Îmi exprim speranţa că rezultatele dezbaterilor de astăzi vor contribui la impulsionarea procesului de pregătire şi implementare, la nivel naţional, a Strategiei Europa 2020.
Înainte de a încheia, aş dori să adresez mulţumiri reprezentanţilor Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului României pentru sprijinul constant acordat Departamentului pentru Afaceri Europene în organizarea manifestărilor dedicate Strategiei Europa 2020 atât pe parcursul anului trecut, cât şi în cursul acestui an.
De asemenea, mulţumirile sunt adresate tuturor celor care ne-au susţinut în demersurile noastre de fundamentare a valorilor numerice ale obiectivelor Europa 2020, cu deosebire ministerelor coordonatoare, Comisiei Naţionale pentru Prognoză şi Institutului Naţional de Statistică.
Vă mulţumesc.
