COMUNICATE

„Interesele strategice” ale Armatei: porumb pentru animale şi blocarea accesului în monumente istorice

MAPN nu are bani pentru întreţinerea unităţilor militare, dar revendică proprietăţile altora

Cazul Corbu, în care MAPN a îngrădit o bucată de plajă şi „revendică” 600 de hectare de teren, este doar un exemplu din lungul şir de situaţii în care Armata se comportă ca un adevărat latifundiar şi ocupă terenuri vaste, sub pretextul „intereselor strategice”. Doar în judeţul Constanţa există alte două cazuri în care MAPN dovedeşte că nu a scăpat de vechile năravuri ale unei instituţii represive şi blochează dezvoltarea unor zone. Cetatea Axiopolis de lângă Cernavodă nu poate fi cercetată de către arheologi pentru că deasupra ei a fost construit, în Primul Război Mondial, un depozit de muniţii al Marinei. Ca şi la Corbu, MAPN s-a întins pe o suprafaţă deloc de neglijat (peste 100 de hactare), unde depozitează muniţie „străveche”. Gardurile Armatei împiedică cercetările ştiinţifice şi ţine departe de ochii publicului un sit arheologic ce ar putea creşte atractivitatea zonei de pe malul Dunării.

Un articol de Mihai Răzvan ROTARU

Un alt exemplu este o suprafaţă de peste 100 de hectare de teren în comuna Pecineaga, la aproximativ 15 kilometri de mare, pentru care MAPN a chemat în judecată Primăria, invocând „interese strategice”. Primarul comunei Pecineaga, Niculae Stan, ne-a declarat că interesele Armatei din zonă se reduc la… cultivarea de porumb şi grâu pentru animale!

MAPN a ocupat peste 100 hectare de teren în comuna Pecineaga

După 1989, Armata a suferit un amplu proces de restructurare. Aderarea României la NATO a schimbat în totalitate paradigma militară a României, mergându-se spre o armată mai mică, dar mai eficientă. Bugetarea deficitară a acestui sector a dus la restrângerea activităţii unor unităţi militare sau chiar la abandonarea altora. Astfel că există destule exemple de unităţi militare care ocupă suprafeţe mari de teren, unele în zone foarte atractive din punct de vedere turistic (un exemplu elocvent este unitatea militară din Costineşti), pentru care nu are nici măcar bani de întreţinere.

Într-o astfel de situaţie este de neînţeles faptul că MAPN revendică alte suprafeţe de teren, în ciuda oricărei logici.

În urmă cu câţiva ani, MAPN a făcut un schimb complicat de terenuri cu Primăria Mangalia, în care a cedat o suprafaţă în apropierea şantierului naval Daewoo şi a primit peste 100 de hectare pe teritoriul comunei Pecineaga. Problema e că acele terenuri fuseseră retrocedate legal de Primărie şi Consiliul Local, după declaraţiile primarului Stan: „Pe mine nu mă interesează ce schimburi au făcut ei. Pe acea suprafaţă au fost puşi în posesie legal cei care revendicaseră terenuri. Ne-au chemat în instanţă, ne judecăm şi suntem pe punctul de a câştiga”.MAPN invocă veşnicele „interese strategice” în zonă, dar primarul este de altă părere: „Interese strategice? Poate că vor să facă o bază NATO pe câmp, la Pecineaga! Glumesc… (râde, n.red.). Vă spun eu care sunt interesele strategice-în urmă cu vreo cinci ani au cultivat acolo porumb şi grâu pentru hrana animalelor de la GAZ (Grup Agro Zootehnic, n.red.)”.

Armata ţine ascunsă cetatea Axiopolis (Cernavodă) de aproape 100 de ani

La o simplă căutare pe Google a numelui „Axiopolis”, primul rezultat este cel oferit de enciclopedia online „Wikipedia”: „Axiopolis a fost un antic oraş greco-roman pe Dunăre, în Dobrogea, la sud de Cernavodă. A fost fondat de Lisimach, regele Traciei, în secolul II î.Hr, în secolul I d.Hr. aşezarea a fost reconstruită de romani, sub conducerea lui Constantin cel Mare, care au construit aici o cetate. Aici a existat şi o episcopie şi s-au găsit inclusiv ruine de bazilici din secolul IV. În prezent, ruinele cetăţii sunt o atracţie turistică pe Dunăre.Informaţiile oferite de Wikipedia conţin două greşeli:  Constantin cel Mare nu era născut în secolului I d.Hr., iar ruinele cetăţii nu sunt nicidecum o atracţie turistică pentru simplul motiv că sunt închise între gardurile Armatei! Un experiment similar pe acelaşi motor de căutare online, de data aceasta pentru găsirea unor fotografii de la Axiopolis, ne aduce în faţă poze făcute în urmă cu 100 de ani, la săpăturile arheologice efectuate sub conducerea istoricilor Grigore Tocilescu şi Pamfin Polonic. Cam de 100 de ani Armata nu a mai permis efectuarea unor săpături arheologice în cetatea Axiopolis.

Nici după 1989 nu au acceptat efectuarea cercetărilor arheologice

Este lesne de înţeles faptul că în perioada comunistă niciun istoric nu a îndrăznit să solicite acceptul Ministerului Apărării pentru a efectua cercetări pe teritoriul acestei unităţi militare. Mai greu este însă de înţeles refuzul Armatei de a accepta acest lucru după 1989.Fostul director al Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, Adrian Rădulescu, a trimis o solicitare oficială Comandantului Marinei Militare de atunci, contraamiralul Traian Athanasiu, să permită efectuarea unor studii şi investigaţii arheologice în zonă. „Vă rugăm să aveţi înţelegerea şi amabilitatea şi să aprobaţi ca începând de anul acesta şi în continuare, un colectiv de arheologi din partea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi din partea Institutului de Studii pentru Politica de Apărare şi Istorie Militară Bucureşti să execute cercetări arheologice în incinta largă a depozitului dumneavoastră, aflat chiar pe dealul Hinog. Desigur, dat fiind că acolo sunt şi condiţii de folosire a mâinii de lucru militare, de cazare şi de masă pentru arheologi, v-am fi recunoscători să ne înlesniţi aceste facilităţi, muzeul nostru obligându-se să achite totul, în baza unui contract”.Comandamentul Marinei a permis accesul unei echipe de arheologi într-o simplă vizită şi a impus tot felul de restricţii: cercetătorii au intrat fără aparate de fotografiat şi au avut acces doar pe trasee prestabilite. Din acea zi, niciun arheolog nu a mai făcut cercetări ale sitului istoric, iar MAPN ţine în continuare închisă între gardurile unităţii un obiectiv istoric şi turistic de prim rang.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top