Uniunea Europeană şi statele membre au luat în ultima perioadă o serie de decizii importante care vor duce la o coordonare economică şi bugetară mai strânsă a UE, ca întreg, şi a zonei euro în particular. Scopul acestor decizii este o coordonare mai bună a politicilor economice ale statelor membre, astfel încât creşterea economică să înregistreze o traiectorie solidă şi să fie create noi locuri de muncă.
Ca răspuns la actuala criză, Uniunea Europeană a elaborat, pe parcursul ultimei perioade, un program economic axat pe trei direcţii principale.
Un prim element îl constituie întărirea programului economic comun al UE care are la bază strategia Europa 2020.
Această strategie a fost stabilită pentru evitarea dezechilibrelor generate de absenţa unui sistem clar de guvernanţă economică. Europa 2020 stabileşte un program economic comun şi un cadru european de supraveghere întărit, pe baza unor ţinte şi priorităţi concrete, dar şi a unui sistem de monitorizare. Potrivit strat…
Uniunea Europeană şi statele membre au luat în ultima perioadă o serie de decizii importante care vor duce la o coordonare economică şi bugetară mai strânsă a UE, ca întreg, şi a zonei euro în particular. Scopul acestor decizii este o coordonare mai bună a politicilor economice ale statelor membre, astfel încât creşterea economică să înregistreze o traiectorie solidă şi să fie create noi locuri de muncă.
Ca răspuns la actuala criză, Uniunea Europeană a elaborat, pe parcursul ultimei perioade, un program economic axat pe trei direcţii principale.
Un prim element îl constituie întărirea programului economic comun al UE care are la bază strategia Europa 2020.
Această strategie a fost stabilită pentru evitarea dezechilibrelor generate de absenţa unui sistem clar de guvernanţă economică. Europa 2020 stabileşte un program economic comun şi un cadru european de supraveghere întărit, pe baza unor ţinte şi priorităţi concrete, dar şi a unui sistem de monitorizare. Potrivit strategiei menţionate, UE îşi propune ca până în anul 2020, 75% din populaţia cu vârsta între 20 şi 64 de ani să fie angajată, iar 3% din PIB să fie investit în zona de cercetare şi dezvoltare. Mai mult, Uniunea îşi propune ca până în 2020 să fie expuşi riscului de sărăcie cu 20 milioane mai puţin europeni.
Tot ca răspuns la criza economică, în ianuarie 2011, Comisia Europeană a schiţat o serie de acţiuni, în cadrul Analizei Anuale a Creşterii, care să fie adoptate în următoarele 18 luni. Este vorba de 10 priorităţi concrete. Trei dintre ele urmăresc asigurarea stabilităţii macroeconomice a UE, alte trei au ca scop stimularea creşterii economice, iar patru au ca obiectiv consolidarea reformelor structurale.
În ultimii ani, UE a constatat că nu-şi poate duce la îndeplinire propriile obiective, una din cauze fiind că mecanismul de supraveghere de care dispune Uniunea nu este suficient de strict. Pentru a rezolva această situaţie, la 29 decembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat şase propuneri legislative care urmăresc atingerea a trei obiective: consolidarea acţiunii preventive a Pactului de Stabilitate şi Creştere, întărirea dimensiunii corective a aceluiaşi Pact şi reducerea dezechilibrelor macroeconomice.
Tot în ideea prevenirii unor eventuale dezechilibre viitoare la nivelul Uniunii, instituţiile europene şi statele membre au agreat o coordonare sporită a proceselor de programare economică, prin introducerea semestrului european. Dacă în trecut organismele UE discutau politica economică primăvara, cadrele bugetare toamna, iar punerea în aplicare a angajamentelor statelor membre nu era evaluată decât în mod retrospectiv, de acum înainte statele membre şi Comisia vor examina simultan, din ianuarie până în iunie, reformele structurale, măsurile generatoare de creştere economică şi cadrul de supraveghere bugetară.
A doua linie directoare care stă la baza noului concept de abordare economică al UE este menţinerea stabilităţii în zona euro. În cursul acestui an, statele membre au agreat permanentizarea mecanismului european de stabilizare pentru zona euro, creat în anul 2010. Astfel, din 2013, UE va acţiona în acest sens prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES), al cărui scop principal va fi acordarea asistenţei financiare statelor membre din zona euro aflate în situaţie de dezechilibru. Asistenţa va fi oferită pe baza unor condiţii stricte, în cadrul unui program de ajustare macro-economică şi în condiţiile unei analize riguroase a sustenabilităţii datoriei publice coordonate de Comisia Europeană împreună cu FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE).
Al treilea pilon de acţiune al UE a vizat şi va viza şi în perioada următoare refacerea sectorului financiar. În acest sens, au fost făcuţi paşi concreţi, în decembrie 2010 intrând în vigoare noua arhitectură de supraveghere financiară la nivelul Uniunii Europene. Structura are în componenţă Comitetul European pentru Risc Sistemic, cu rolul de a identifica în timp util riscurile macroeconomice, precum şi alte trei autorităţi de supraveghere sectorială, respectiv Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale şi Autoritatea Europeană pentru Pieţe de Capital.
De asemenea, au fost întreprinse o serie de măsuri menite a asigura un cadru armonizat de reglementare în ceea ce priveşte fondurile speculative şi fondurile de capital şi au fost stabilite câteva reguli privind agenţiile de rating al creditelor.
Pentru perioada următoare, se are în vedere şi introducerea de reguli mai clare la nivelul UE privind cerinţele de capital pentru bănci, firme de investiţii sau societăţi de asigurări. În plus, UE va lua măsuri astfel încât să existe siguranţa că niciun actor financiar nu se va sustrage regulamentelor şi supervizării.
Sectorul bancar va fi reglementat prin iniţiative legislative menite a reduce intervenţia statului atunci când apar situaţii de criză. De aceea, Comisia Europeană va propune măsuri concrete prin care să fie create instrumente adecvate la nivelul tuturor statelor membre, astfel încât băncile falimentare să poată fi lichidate în mod ordonat, iar contribuabilii să nu fie afectaţi atunci când acestea au dificultăţi.
