Editorial

Închiderea școlilor e ilegală – se sesizează vreun APADOR sau UNICEF?

Presat din ambele părți – ba să lase școlile deschise, ba să le închidă de tot – guvernul a găsit o soluție tipic românească: A tras cu unghia în praf o ștachetă a vaccinării – cine e peste face școală, cine nu, nu. Altfel spus, a împăcat și capra și varza (iar ambele sunt moarte). Decizia e una ilegală, contrară prevederilor din constituție și celor din legea referitoare la măsurile de pandemie. Mai mult, e profund imorală – îi pedepsește pe copii pentru „păcatele” adulților și îi afectează disproporționat de mult pe copiii săraci, din mediul rural.
Pentru început – aspectul legal. Dreptul la educație e garantat de constituție, suspendarea sau limitarea lui se poate face doar proporțional cu scopul urmărit și în mod nediscriminatoriu. Din start, faptul că închiderea școlilor cu vaccinare sub 60% la profesori (deci limitarea acestui drept) nu s-a făcut prin lege (ci printr-un amărât de ordin de ministru) e o problemă. O a doua vine din faptul că cei doi miniștri semnatari nu invocă niciun motiv pentru stabilirea procentului de 60%, sau pentru condiționările impuse școlilor – nu se menționează nici scopul urmărit, nici ce a impus această limitare a dreptului, deci procentul de 60% e scos din pălărie, iar impunerea lui – neconstituțională, nelegală. Invitat la tv să explice de ce 60%, ministrul educației a fentat un răspuns direct – cică a ales 60% pentru că alternativa era să țină școlile închise, deci canci argument pentru procentul-minune.
Și mai rău, ordinul de închidere selectivă a școlilor cu profesori nevaccinați contrazice prevederile Legii 55/2020 – cea privind măsurile ce pot fi luate în starea de urgență/alertă. Anterior, guvernanții au fentat constituția, arătând că guvernul are posibilitatea de a lua orice măsură, oricât de aberantă, atât timp cât acționează în virtutea unui mandat oferit de legea 55 (deci limitarea drepturilor se făcea prin punerea în aplicare a acestei legi). Acest simulacru de legalitate nu mai funcționează în cazul de față, pentru că Legea 55/2020 prevede că școlile pot fi închise în starea de alertă – doar la cererea consiliilor școlare (alcătuite din profesori și părinți, nu din Miniștri și Arafați). Legea Educației prevede posibilitatea ca ministrul să dispună suspendarea cursurilor selectiv sau peste tot – însă doar în starea de urgență sau asediu. Cu alte cuvinte, ilegalitatea ordinului de ministru e evidentă, iar – în cazul în care mai avem fanatici prin România – după constatarea acestei stări de fapt, miniștri răspunzători de ea sunt marfă de dosar penal pentru abuz.
Ținând cont de aceste aspecte legale și de multe altele, orice părinte al unui copil ținut acasă de ordinul de închidere a școlilor sub 60% vaccinare se poate adresa Justiției, unde, după parcurgerea tuturor pașilor și procedurilor, la Sfântu-Așteaptă, va avea câștig de cauză. Concret, având în vedere cât va dura procesul – nu va câștiga mai nimic. Decât mulțumirea că i s-a dat dreptate, și un precedent juridic valoros pentru situația în care acest precedent legal periculos va genera efecte în cascadă. Să nu uităm, certificatele de vaccinare au un termen de valabilitate. La nivel UE, acesta e de 6 luni. Deocamdată, România nu s-a aliniat la politica europeană, iar certificatele noastre sunt valabile până în iulie 2022. Chiar presupunând că nu ne „europenizăm” între timp, profesorii care acum sunt vaccinați, la anul nu vor mai fi legal „vaccinați”. Deci vor trebui înțepați din nou și din nou și din nou, măcar o dată pe an, posibil de două ori. Altfel școala rămâne închisă…
Momentan, avem două Românii: România bună (aia în care rata de vaccinare e de 30-40-50%) și România rea (0-10-20%). Covidul face ravagii în România bună, orașele și județele din topul vaccinării fiind de asemenea cele cu cea mai mare incidență covid. La capătul opus, satele și județele cu incidența cea mai mică au de cele mai multe ori și cele mai mici valori ale vaccinării. Covidul – se știe deja – e o boală de oraș. Pentru cetățenii din afara zonelor metropolitane, acesta e un motiv în plus pentru care lumea nu se prea înghesuie la vaccin.
Ordinul prin care se stabilește procentul de 60% nu e doar ilegal, ci și imoral, pentru că lovește disproporționat „România rea” – pe cei săraci, pe cei lipsiți de alternative. Pentru început, trebuie subliniat că procentul de 60% vaccinați cerut profesorilor e de două ori mai mare decât media națională. Profesorilor li se cere să fie mai catolici decât papa – fix de două ori mai catolici. Apoi, dacă aruncăm un ochi pe vaccinare-covid.gov.ro, constatăm că rata de vaccinare este următoarea: 16% rural, 31% urban și 33% municipii (după mintea guvernanților, municipiile nu sunt în mediul urban, se pare…) Prin urmare, cei mai susceptibili să pice testul procentului de 60% profesori vaccinați sunt din mediul rural. Cu alte cuvinte, copiii săraci, cei care au cele mai mari decalaje în educație, cele mai slabe șanse de fi admiși în licee și universități, care au pierdut cele mai multe ore de curs în ultimul an, care au cel mai slab acces la internet și dispozitive pe care să îl acceseze – bașca zero lei lunar să și le procure – ei sunt în cătarea puștii ministeriale. În emisiunea în care ministrul a încercat să explice inexplicabilul, acesta a mărturisit că i se întâmplă zilnic să-i pice conexiunea, în timpul teleconferințelor cu oficialii instituțiilor din București. Bravo, bă, îți dai seama cum le merge școala online copiilor din satele în care trebuie să te urci pe acoperiș ca să prinzi semnal de mobil…
Un ultim aspect de semnalat ține de faptul că ministrul educației a promis că va trimite Corpul de Control să verifice dacă directorii nu cumva au mințit că au profesori vaccinați în școală. Noul ordin practic pune directorii să-i verifice pe profesori dacă sunt sau nu sunt vaccinați – drept pe care legal nu prea îl au. Mai mult, ministrul a declarat că ministerul – ca angajator al profesorilor – are drept de acces la informațiile medicale ale angajaților. Ceea ce – evident – e noaptea minții. Ce valoare mai au GDPR-ul și kilogramele de declarații GDPR pe care le completează părinții, profesorii, cetățenii, atât timp cât informațiile personale medicale trebuie divulgate obligatoriu – în baza unui ordin ministerial aiuristic și ilegal? Dacă îi verifica de vaccin covid, pot să îi verifice și de vaccin anti-hepatită? Sau de HPV?
Fiind vorba de copii și de dreptul la educație, am vrut să văd ce fac „câinii de pază” ai acestor domenii – organismele din domeniu și ONG-urile. Pe pagina de Facebook a organizației Salvați Copiii – vorba unui fotbalist – mucles! Salvați Copiii vinde brazi de crăciun, se bate cu bullying-ul și cu jocurile video, bașca se dă de ceasul morții că copiii nu au surse bune de informații asupra vaccinului (covid, bineînțeles, că restul nu contează). Eu unul credeam că trebuie să fii tâmpit să îți închipui că un copil își poate da consimțământ informat asupra unui vaccin – chiar și pentru că un copil nu are nivelul de educație sau experiența de viață pentru a putea înțelege cu ce se mănâncă vaccinarea. De altfel, pentru vaccinarea copiilor se obține consimțământul părinților, deci informarea copiilor asupra avantajelor sau riscurilor vaccinării e la fel de utilă ca o frecție – nu la un picior de lemn, ci la un copac din parc. Dar celor de la Salvați Copiii se pare că le plac frecțiile. Ce nu le place? – Să comenteze asupra pedepsirii copiilor pentru că unii profesori nu se vaccinează. Cu câteva luni în urmă, Salvați Copiii făcea un raport potrivit căruia copiii din medii defavorizate au fost loviți disproporționat de mult de carantine și restricțiile covid. La anul, o să mai facă un raport, în care o să constate că actualul ordin ministerial a generat exact același lucru. La rapoarte suntem cei mai buni, la supărat partenerii instituționali – nu prea.
Fiind vorba de dreptul la educație – drept universal – am vrut să văd ce zice APADOR CH, organizație de tradiție în drepturile omului. Mai nou, APADOR se bate singură pe umăr că a câștigat un proces cu colonelul Gheorghiță, prin care instanța îl obligă pe comandantul rujat să le comunice câte vaccinuri am cumpărat și câți bani am dat pe ele. Într-un articol în stil pamfletar (autorii anonimi ai articolului nesemnat îi împung pe primul-ministru Superman și pe senatoarea-războinica Xena Șoșoacă), apadoriștii se declară încrezători că în ciuda deciziei judecătorești, Gheorghiță nu le va comunica… nimic. Citind printre rânduri, înțelegem că nici APADOR nu va insista să obțină informațiile solicitate – de teama de a fi etichetați „anti-vacciniști”. „Viața a făcut aceste informații irelevante” conchid penibil apadoriștii, pregătindu-și retragerea de pe acest front, precum și răspunsul la întrebarea „De ce nu ați mai insistat să aflați motivul pentru care România a cumpărat de 6 ori mai multe vaccinuri decât are nevoie?” Despre copii și școală nu scrie nimic la APADOR. Momentan sunt ocupați cu scuze, explicații și lamentări.
Am lăsat la coadă marele, sfântul UNICEF. Organizația care are ca unic obiectiv oficial bunăstarea copiilor. Astă vară, de 1 iunie, am înroșit telefoanele UNICEF. Spun „telefoanele”, pentru că am sunat zile în șir pe toate numerele de telefon ale UNICEF România, pentru a-i întreba dacă sunt de acord cu faptul că copiii ai căror părinți nu sunt vaccinați nu au voie la locurile de joacă „indoors”, prin decizia guvernului român. De răspuns, nu mi-a răspuns nici directorul olandez al Unicef România, nici ceilalți oficiali.
Din pagina oficială, am aflat că Unicef România a lansat o carte pentru copii, despre cum să fie optimiști în vremea covidului. Cartea nu e disponibilă în limba română, dar, în fond, nici directorul Unicef România nu este – deci la ce vă așteptați? Un alt comunicat de presă ne anunță că, încă din august, UNICEF și OMS au cerut ca școlile să rămână deschise. Comunicatul indică și metoda prin care acest lucru să fie posibil – profesorii să se vaccineze! De altfel, UNICEF și-a pus numele pe toate campaniile guvernamentale privind vaccinarea în școli, a copiilor și profesorilor. Din mai, pe tv se difuzează mai multe clipuri marca UNICEF & Guvernul, în care ni se spune că vaccinul conține: „să nu mai fie școala online”, „să pot să o iau în brațe pe doamna învățătoare”, sau „să pot să stau în clasă cu toți colegii mei fără mască” (mu-ha-ha, chiar ați pus botul?) UNICEF, se pare, e 100% pentru vaccinare. Restul – e pentru copii!

Un articol de Răzvan PETRE

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top