Oficialii ruşi lipoveni din CRLR, povestesc despre istoria, tradiţiile şi aspecte din cele mai importante comunităţi din Tulcea
Ruşii lipoveni reprezintă o comunitate importantă din Dobrogea, în special în judeţul Tulcea, atât din punct de vedere numeric, cât şi din punct de vedere al conservării tradiţiilor şi obiceiurilor. Pe cât de importantă, pe atât de puţin cunoscută, din prisma aspectelor care îi diferenţiază de ruşi, dar şi din prisma trecutului şi istoriei acestora. Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au adresat un set de întrebări Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, pentru a lămuri câteva aspecte esenţiale cu privire la trecutul şi formarea comunităţii ruşilor lipoveni. Având în vedere faptul că unele dintre cele mai mari comunităţi din Dobrogea se află în comunele tulcene Jurilovca şi Carcaliu, câteva dintre întrebări au făcut referire la aceste localităţi. În încheiere se cuvine să adresăm mulţumiri pentru promptitudinea şi profesionalismul de care a dat dovadă în colaborarea necesară documentării, Svetlanei Crăciun, referent pe probleme de cultură din Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România.
Au consemnat Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE
Dezvăluiri: Care sunt diferenţele dintre ruşi şi ruşii lipoveni?
Nichifor Vorobiov, director executiv CRLR: Toţi ruşii lipoveni sunt ruşi; nu toţi ruşii sunt lipoveni. Majoritatea ruşilor lipoveni trăiesc în România, în sudul Republicii Moldova şi sudul Ucrainei. Între limbajul folosit de ruşii lipoveni şi limba rusă literară folosită de ruşi există oarecare diferenţă, datorată influenţei altor limbi de origine slavă sau a culturilor predominante din regiunile geografice, dar indiferent de accente sau cuvintele împrumutate, aceştia se înţeleg fără probleme în contextul actual. Aceste diferenţe şi influenţe asupra limbii şi culturii se datorează, în mare parte, şi multitudinii de etnii minoritare prezente care convieţuiesc de sute de ani pe teritoriul României.
DZV: În ce context istoric s-au format ruşii lipoveni?
Nichifor Vorobiov, director executiv CRLR: Comunitatea ruşilor lipoveni pe teritoriul românesc s-a format în urmă cu cca. 300 de ani, bazându-se pe similitudinile convingerilor religioase ale membrilor comunităţii. Deci la baza formării comunităţii a fost credinţa, religia. Comunitatea, ca şi persoană juridică, s-a format în 1990.
DZV: Cum şi când s-a format comunitatea de ruşi lipoveni din Jurilovca?
Lazarov Ivan, preşedinte CRLR – Jurilovca: Localitatea a fost formată într-o enclavă turcească, între anii 1925-1935, de aici fapul că unele cuvinte din limbaj sunt de natură turcă, cum ar fi: sirche – oţet, sarai – garaj, cabac – dovleac etc. Documentele vorbesc de cea mai veche biserică de lemn construită în jurul anilor 1680, cu acordul şi sprijinul turcilor la acea dată. Denumirea localităţii îşi are originea de la un personaj cazak, pe nume Juriba. Începând cu anii 90, comunitatea locală de ruşi lipoveni din Jurilovca a avut următorii preşedinţi: Onofrei Filip şi Belov Petre, iar în prezent funcţia o ocupă Lazarov Ivan.
DZV: Cum şi când s-a format comunitatea de ruşi lipoveni din Carcaliu?
Petuhov Feodor, membru CRLR – Carcaliu: Satul Carcaliu îşi are originile de la sfârşitul secolului XVIII, o parte dintre aceştia venind din Kubani. Primii locuitori s-au aşezat pe relieful pietros al zonei, specific Munţilor Măcin, ocazie cu care a fost denumită aşezarea Carcaliu – Cara (din turcă, însemnând Piatra Neagră) – Kameni (ru) – Piatră (ro), de la o veche cetate turcească. Imediat după demersurile de a se forma personalitatea juridică a comunităţii în anii 90, s-a format şi comunitatea locală din Carcaliu. Printre primii preşedinţi îi numim pe Lipat Chirilă, Feodor Leonte şi Nicolae Masei, în prezent funcţia ocupând-o Cozma Serghei.
DZV: Există deosebiri între cele două comunităţi?
Petuhov Feodor, membru CRLR – Carcaliu: Diferenţele sunt cu anumite nuanţe respectiv, limba rusă s-a păstrat în formă arhaică, dar are diferite influenţe regionale datorită prezenţei şi a altor minorităţi în zonă. Diferenţe fine ar fi şi la portul tradiţional, cântecele tradiţionale sau chiar la fizionomia locuitorilor.
DZV: Cum aţi descrie comunitatea de ruşi lipoveni din Carcaliu?
Petuhov Feodor, membru CRLR – Carcaliu: La origine a fost cea mai numeroasă comunitate, în anii `50 -`60 ajungând la 7000 de persoane. Ocupaţia de bază, în proporţie de 95% erau pescari şi prea puţini agricultori, asta deoarece Carcaliu se afla pe malul Dunării. Oamenii mai pastrează caracterul căzăcesc, sunt harnici, au spirit libertin – nesupunându-se cu uşurinţă, dar şi un spirit de colectiv, având în vedere că fiind pescari la origine, aceştia se formau în 3-4 brigăzi, ajutându-se împreună la munca de pescar.
DZV: Cum aţi descrie comunitatea de ruşi lipoveni din Jurilovca?
Lazarov Ivan, preşedinte CRLR – Jurilovca: Fiind aproape de Marea Neagră, a existat posibilitatea comerţului maritim, bine cunoscut fiind activitatea portuară de la Gura Portiţa, până în anii 1975, prin rutele dintre Jurilovca şi Odesa. Comunitatea este unită, ajutându-şi semenii, cu scopuri bine stabilite. Printre cele mai vechi ansambluri se numără şi cel din Jurilovca, care şi-a început activitatea înainte de anii `90, având nenumăraţi instrumentişti.
DZV: Care sunt elementele specifice pentru comunităţile din Jurilovca?
Lazarov Ivan, preşedinte CRLR – Jurilovca: Zona este favorabilă turismului, pescuitului şi promovării culturale, prin spectacole tradiţionale cu diferitele minorităţi din zonă. Este cunoscută desigur şi originea marelui campion la Kaiac-Canoe, Vasile Dâba, care este din Jurilovca. Limba maternă este limba rusă.
DZV: Care sunt elementele specifice pentru comunităţile din Carcaliu?
Petuhov Feodor, membru CRLR – Carcaliu: Tradiţiile s-au păstrat foarte bine, în foarte puţine locuri regăsindu-se obiceiul şi tradiţiile respectate la ceremonia nunţii. Limba a fost pastrată aproape în totalitate la forma arhaică, o mare perioadă de timp, până în anii `70 – `80, locuitorii vorbind doar limba rusă şi foarte puţin limba română, fapt care şi în prezent este păstrată prin studiul elevilor a limbii ruse materne.
DZV: Cum se face că ruşii-lipoveni sunt recunoscuţi pentru faptul că reprezintă una dintre cele mai unite comunităţi minoritare?
Miron Ignat, deputat şi preşedinte CRLR: În primul rând sunt oameni gospodari, harnici, cu frica lui Dumnezeu, care îşi respectă tradiţia şi obiceiurile, oameni care au un respect deosebit pentru părinţi şi pentru cei apropiaţi. Puterea stă în unitate. Strămoşii noştri, când au fost forţaţi să părăsească teritoriul Imperiului Ţarist, l-au părăsit în mod colectiv şi nu individual. Pe teritoriul românesc, deasemenea, s-au aşezat în formaţiuni compacte şi nu s-au dispersat în ţinuturi valahe, unde în două, trei decenii, cu siguranţă, ar fi fost asimilaţi, dar conservatorismul în păstrarea religiei, limbii materne şi a tradiţiilor, a stat la baza constituirii comunităţilor de ruşi lipoveni de sine stătătoare de pe teritoriul românesc. Existenţa acestor comunităţi, în unitate şi în prezent, în aceste vremuri de criză şi de globalizare, face ca ruşii lipoveni să fie statornici locurilor unde s-au aşezat şi şi-au câştigat drepturile prin muncă dreaptă şi să nu migreze în căutarea
eldorado-lui.
DZV: Ce mesaj transmiteţi ruşilor lipoveni din Jurilovca şi Carcaliu, şi celor doi primari?
Miron Ignat, deputat şi preşedinte CRLR: Tuturor etnicilor ruşi lipoveni şi, în mod deosebit, pentru locuitorii comunei Carcaliu şi Jurilovca, le transmit multă sănătate, păstrarea demnităţii, a unităţii şi să îi ajute Dumnezeu ca şi pe viitor, sufletul lor slav să fie respectat de toţi.
Domnului primar al comunei Carcaliu îi urez încă un mandat şi să fie mai aproape de comunitatea ruşilor lipoveni din Carcaliu, din care îşi are şi dânsul originile. Să sprijine comunitatea locală prin acordarea unui teren la începutul anului 2012, teren pe care să fie construit „Centrul Cultural al Ruşilor Lipoveni“ din Carcaliu, construcţie care va fi susţinută în totalitate din fondurile proprii ale comunităţii, termenul de finalizare fiind finele anului 2012, fără nici un suport financiar de la bugetul local.
Domnului primar al comunei Jurilovca îi urez încă un mandat şi să se ocupe mai îndeaproape de populaţia locală de ruşi lipoveni, pe care îi are sub ocrotirea şi îndrumarea sa, de mai bine de patru mandate, locuitori care ar trebui să se situeze pe locul întâi la îndeplinirea nevoilor şi cererilor acestora. Să ajute locuitorii prin realizarea instalaţiei de alimentare cu apă potabilă şi să fie mai des prezent la manifestările culturale ale comunităţii ruşilor lipoveni.
