Ancheta

Eoliana de la Poarta Albă: Zero kilowați, sute de oameni în pericol de moarte

În urmă cu o lună, de Crăciun, o eoliană scăpată de sub control a pus în pericol viețile a sute de oameni, în localitatea Poarta Albă. Ironia supremă este aceea că – înafară de pericol și distrugeri – această eoliană nu a produs nimic, în cei 13 ani de la inaugurare. Timp de câțiva ani, ENEL a blocat racordarea la rețea, apoi a refuzat să preia curentul produs de eoliană, iar din 2019 centrala era nefolosită și fără contract de mentenanță. Suplimentar, din 2015, primăria Poarta Albă decisese că nu pot exista eoliene la mai puțin de 1.000 de metri de locuințe – dar nu mișcase un deget pentru a demonta sau reloca această eoliană-problemă, aflată la 10 metri de Centrul de Îngrijire a Bătrânilor.

Milioane de euro aruncate în vânt

Proiectul eolienei de la Centrul de Îngrijire (CIA) de la Poarta Albă a demarat în anul 2009. Pe hârtie totul suna minunat – se construia o centrală eoliană care să acopere toate necesitățile energetice ale centrului și un sistem de panouri solare care să asigure apa caldă, teoretic costurile cu utilitățile ale CIA Poarta Albă scăzând la zero.
Finanțarea proiectului a fost asigurată prin Fondul de Mediu – mecanism financiar al Ministerului Mediului. În 2011, proiectul a devenit realitate, însă abia în 2012 a fost obținut – cu alți bani și altă distracție – avizul de racordare la rețeaua energetică națională.
La acel moment, eoliana de la Poarta Albă zăcea nefolosită de un an. După acel moment, a mai zăcut nefolosită încă patru ani, pentru că operatorul sistemului energetic a refuzat preluarea curentului electric produs de aceasta – erau necesare racorduri complexe și transformatoare, iar după realizarea acestora operatorul nu era oricum interesat să preia de un parc cu o singură eoliană.
În 2016, sătui să tot aștepte vremuri mai bune și având economisiți până atunci fix 0 (zero) lei din curentul livrat în rețea, cei de la Direcția pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) – beneficiara proiectului și instituția care deține Centrul de Îngrijire din Poarta Albă – au decis să mai arunce o găleată de bani pe apa Sâmbetei: Cu cheltuieli de zeci de mii de lei, a mai fost montat încă un transformator, astfel încât curentul de la eoliană să fie utilizat direct în Centru.

Bani irosiți pe un proiect nerealist

În 2016, după șapte ani pierduți, munți de documente și milioane de lei cheltuiți, părea că problemele eolienei de la CIA Poarta Albă se terminaseră. În realitate, ele abia atunci începeau…
Un energetician care ar merge la CIA Poarta Albă ar cădea pe spate de uimire (sau de râs!): De la turbina eoliană, cablurile merg la postul de transformare, apoi peste gard, la un transformator ridicat pe un stâlp de electricitate, de aici 20 de metri mai încolo, la următorul stâlp (unde este un alt transformator) și la final înapoi în curte la CIA Poarta Albă!
Practic, Centrul de bătrâni are pe mână un generator de curent electric, racordul la rețea, racordul înapoi din rețea în Centru și toate transformatoarele aferente. O infrastructură colosală, deservită de fix… zero specialiști în domeniu. DGASPC – care se ocupă de îngrijirea copiilor și bătrânilor – nu are în schema de personal energeticieni, iar pentru eoliana de la CIA Poarta Alba trebuiau semnate contracte de mentenanță.
Când lucrurile păreau că intraseră pe făgaș, în 2016, eoliana (care până atunci nu produsese nimic) se strică. DGASPC contractează lucrări de mentenanță și reparații – pe perioade din ce în ce mai scurte și la prețuri din ce în ce mai mari.
Doar pe racordul invers – din rețea înapoi în centru – ei decontează 15.000 de lei. Vin apoi contractele de reparații și mentenanță: Ultimul dintre ele, semnat în iulie 2019, prevede 6.000 de lei pentru patru luni de mentenanță și încă 15.000 de lei pentru piese de schimb.
Aici, așa cum ne-a declarat directorul Centrului, Cătălin Țuțuianu, soarta eolienei a fost pecetluită. Mai întâi a fost o problemă cu piesele, apoi cu mentenanța: Nicio firmă nu mai era dispusă să deplaseze oameni și echipamente la Poarta Albă, pentru 1.500 de lei pe lună, iar DGASPC deja aruncase milioane în gaura neagră a energiei verzi, din curtea CIA Poarta Albă.
Din lipsă de bani și soluții, centrala eoliană a fost pusă în conservare, rotorul fiind blocat mecanic – stare în care a rămas până în data de 25 decembrie 2024, când rotorul și elicea eolienei s-au prăbușit în curtea căminului de bătrâni.

Primarul Delicoti știa că are o bombă în curte, dar nu a mișcat un deget

Căutând prin arhive, am descoperit Hotărârea nr. 32/2015, emisă de Consiliul Local al Comunei Poarta Albă, privind distanțele minime față de obiectivele periculoase. Conform acestei hotărâri (inițiată chiar de primarul Vasile Delicoti!), eolienele erau considerate ca fiind „unități ce creează risc pentru sănătatea populației”, iar consiliul local interzicea funcționarea lor la o distanță mai mică de 1.000 de metri de cea mai apropiată locuință.
Or, eoliana de la CIA Poarta Albă era amplasată la doar 20-30 de metri de cea mai apropiată casă, și la doar 10 metri de clădirea căminului de bătrâni și de două rezervoare de propan ce deservesc nevoile centrului.
De altfel, așa cum am putut constata la fața locului, elicea eolienei s-a prăbușit fix peste gardul instalației de propan. Practic, au lipsit doar 50 de centimetri pentru ca acest eveniment nefericit să se transforme într-un dezastru de proporții, propanul din rezervoarele centrului având o capacitate explozivă echivalentă cu cea a 2-3 tone de TNT.
Și atunci nu putem să nu ne întrebăm: Cum se face că primarul Delicoti – care știa că are o instalație periculoasă în comună și avea mijloacele legale să ceară desființarea ei (el însuși propusese hotărârea prin care eolienele erau declarate generatoare de pericol public) – nu a mișcat un deget în această direcție?

Un posibil răspuns ne-a venit de la informațiile culese în zonă. Potrivit acestora, primarul era interesat de preluarea eolienei – de la DGASPC, la primărie – interes confirmat inclusiv din discuția pe care am avut-o cu directorul centrului. De altfel, contactat a doua zi după prăbușirea eolienei de către reporterii de la ziarul Amprenta, Vasile Delicoti făcut o declarație ce denota de asemeni interesul său: „De 12 ani eoliana este nefolosită. Eu am tot insistat să o reparăm, am trimis la fața locului și firme care să o verifice, dar din păcate nu este decizia la mine. La cât producea ea, ar fi însemnat un câștig mare, ar fi produs multă energie care ar compensat și la alte puncte de consum…
Probabil, realizând din verificările firmelor trimise de primar în curtea Centrului (pe ce bază legală și pe banii cui – nu se știe!) că sunt slabe șanse ca ENEL să preia curent de la această eoliană, Vasile Delicoti și-a pierdut interesul pentru o eventuală preluare a ei.
În același timp, nici primarul Delicoti, nici șefii de la DGASPC nu s-au mai deranjat să dezafecteze această bombă cu ceas, care în cei 13 ani de existență a produs numai pagube. Și, la deznodământ, doar un noroc chior a făcut ca această bombă cu ceas să nu se soldeze cu o detonare pe drept cuvânt – și cu sute de victime!

Un articol de Răzvan PETRE

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top